​Tocmai s-a stabilit care este cea mai inteligentă rasă de câini ● Dinozaurii ar fi fost mult mai deștepți decât credeați voi ● Patagonia devine noul El Dorado pentru paleontologi

ciobănesc belgianFoto: Tierfotoagentur / Alamy / Alamy / Profimedia

Tocmai s-a stabilit care este cea mai inteligentă rasă de câini

Să stabilești nivelul de inteligență al unei rase canine nu e chiar treabă ușoară. Trebuie să ai în vedere o sumedenie de factori, de aspecte, ca să nu dai cu bățul în baltă și să te trezești că ai urcat pe piedestal un specimen care nu știe nici măcar unde îi e coada, deși e în stare să îți aducă papucii și ziarul, ba chiar să și cânte cu tine când încerci vreo partitură la pian.

În acest scop, mai mulți experți din Finlanda au analizat și au testat 1002 indivizi din 13 rase diferite, iar rezultatele au fost publicate chiar în Nature Scientific Reports, ca dovadă că inițiativa e una mai serioasă decât credeați. S-au avut în vedere capacitatea câinilor de a rezolva anumite probleme, abilitatea de înțelege gesturile umane, de a copia comportamentul uman, memoria, gândirea logică, strategiile alese de ei șamd.

Spre surpriza multora, nici rasa ciobănesc german, nici Border Collie, nici măcar ciobănescul de Shetland, unele dintre favorite la prima poziție, nu au obținut titlul de cea mai inteligentă specie. Onoarea i-a revenit ciobănescului belgian. Cu 35 de puncte obținute la teste din 39 posibile, ciobănescul belgian a devansat cu 9 puncte locul 2, obținut de Border Collie.

În caz că nu știați, ciobănescul belgian este ideal ca animal de pază, companie, ba chiar și în misiunile poliției sau ale armatei. Cum spuneam, este și un animal foarte deștept, dar nu îi cereți și voi să vă explice pentru ce s-a acordat ultimul premiu Nobel în fizică, ăla cu fizica cuantică. Se pare că se mai încurcă la calcule și definiții dar, în rest, te poți baza pe el oricând.

Dinozaurii ar fi fost mult mai deștepți decât credeați voi

În general, s-a spus despre dinozauri că erau niște tontălăi, cu creierul cât o alună, care nici nu știau de capul lor de proști ce erau. Fals, tovarăși! Cei mai mulți aveaua creierul cam cât două alune, ca să fim scrupuloși. Da, dar nici păsările de azi nu au cine știe ce imensitate de creier, și totuși dau dovadă de o inteligență cu care ar eclipsa pe mulți dintre cei care dau bacalaureatul la noi.

Ei bine, tocmai aici intervine o echipă de neurocercetători de la Universitatea Vanderbilt din Tennessee, SUA, care, în Journal of Comparative Neurology, schimbă cam tot ce știam noi despre inteligența dinozaurilor. Cercetătorii au plecat de la asemănările dintre păsări și strămoșii lor îndepărtați, dinozaurii. În ordinea asta de idei, au presupus că densitatea neuronilor ar fi o trăsătură care s-a transmis de-a lungul timpului.

Astfel, concluzionează ei, dacă T-Rex, spre exemplu, ar fi avut aceeași densitate de neuroni ca o pasăre modernă, ar fi avut inteligența unui babuin din zilele noastre. În principiu, T-Rex ar fi avut un creier similar cu cel al struților. Având în vedere că ăștia trăiau până la 40 de ani, tot estimativ, ar fi avut tot timpul să învețe și să se facă mai deștepți. Ba, zic specialiștii americani, ar fi putut folosi chiar unelte. Probabil au omis ce mânuțe avea T-Rex, dar ideea contează. Sau, cine știe, foloseau niște unelte foarte foarte lungi.

Patagonia devine noul El Dorado pentru paleontologi

Chiar dacă nu scot dinozauri la lumină pe bandă rulantă, așa cum fac paleontologii chinezi, cei din Chile pot spune că au dat lovitura la finalul anului 2021, cu o descoperire de excepție... nu mai puțin de patru specii complet necunoscute. Iar asta vine ca o dovadă că Patagonia chiar este un teritoriu care mai are multe povești preistorice de spus.

Rezultatul cercetărilor arheologice a fost publicat recent, căci munca de identificare și interpretare a datelor a fost una din cale afară de migăloasă. Astfel, spun chilienii, au reușit să identifice două specii de carnivor de tipul megaraptor și două asemănătoare velociraptorilor. Practic, ăștia erau, dacă nu vârful lanțului trofic, măcar aproape de el atunci când au trăit ei, acum circa 66-75 de milioane de ani, la finalul Cretacicului.

Pe lângă specimenele amintite, paleontologii au mai descoperit și două specii de păsări din aceeași perioadă, ambele având legături evolutive cu speciile din prezent. Descoperirile nu fac decât să confirme faptul că Patagonia a fost și rămâne un El Dorado pentru căutătorii de fosile, unul care a oferit deja „vedete” precum Argentinosaurus, Giganotosaurus sau Patagotitan, unele dintre cele mai masive specii de erbivore și carnivore descoperite vreodată. Unde mai pui că, mai nou, erau și deștepți pe deasupra.

Pentru mai multe informații din lumea științei ne găsiți și pe noua noastră pagină de Facebook HotNews.ro Science. Suntem la doar un click distanță.

Sursa foto: profimediaimages.ro