Autenticitatea statuetei paleolitice, Venus de Piatra Neamț, confirmată pe plan internațional ●. Civilizația minoică avea reguli bizare ale căsătoriei ● Creierul cefalopodelor și cel al oamenilor au evoluat în mod similar
Autenticitatea statuetei paleolitice Venus de Piatra Neamț, confirmată pe plan internațional
Descoperită în anul 2019 într-un sit paleolitic de lângă Piatra Neamț, statueta paleolitică de tip Venus (foto) a fost prima de acest gen identificată vreodată în România și prima figurină antropomorfă decoperită întreagă în Europa după mai bine de un secol.
De atunci, statueta botezată „Venus de Piatra Neamț” a fost supusă mai multor analize de specialitate, iar autenticitatea sa a fost confirmată de mai mulți experți din afara țării. Printre aceștia, Randall White, profesor de antropologie la Universitatea din New York și unul dintre cei mai mari specialiști în artă paleolitică din lume. De altfel, Randall White, specialist care a demascat mai multe falsuri de-a lungul timpului, este unul dintre semnatarii studiului publicat în revista franceză de specialitate L'Anthropologie, studiu în care sunt prezentate metodele prin care s-a stabilit autenticitatea statuetei.
Patrick Paillet, expert preistorician în cadrul Muzeul Național de Istorie Naturală din Paris și unul dintre cei mai mari specialiști în artă paleolitică din Franța, a salutat, de asemenea, rezultatele studiului, catalogând statueta de la Piatra Neamț ca una care, prin formele sale „hipersexualizate”, cu forme rubensiene, se încadrează în tiparul„familiei artistice a figurinelor antropomorfe denumite Venus gravettiene”.
Cu o vârstă de 17.200 de ani, statueta reprezintă însă unul dintre ultimele elemente reprezentantive ale culturii paleolitice gravettiene din estul Europei, acolo unde această cultură materială a fost înlocuită de așa numitul Epigravettian în intervalul de timp amintit.
Statueta a fost creată din gresie, are doar 10 centimetri înălțime, iar unul dintre elementele originale pe care îl prezintă este dat de tiparul adâncit al brațelor care trădează faptul că aceasta ar fi putut fi purtată ca ornament sau ca obiect ritualic.
Ultima descoperire de acest fel, adică o statuetă asemănătoare, din piatră, descoperită întreagă, s-a făcut în 1908 în Austria, celebra Venus de Willendorf, devenită între timp simbolul național al acestei țări.
În prezent, Venus de Piatra Neamț este expusă la Muzeul Evoluției Omului și Tehnologiei în Paleolitic din cadrul Complexului Național Muzeal ”Curtea Domnească” Târgoviște.
Civilizația minoică avea reguli bizare ale căsătoriei
Cele mai ample analzie ADN realizate până în prezent pe reprezentanți ai civilizației minoice au dezvăluit, printre altele, aspecte inedite privind regulile căsătoriei în cadrul acestei civilizații.
Asta o susțin cercetătorii de la Institutul Max Plank din Leipzig, cei care, într-un studiu publicat în Nature Ecology&Evolution prezintă rezultatele analizei a peste 100 de genomuri ale unor personaje care au trăit în Epoca Bronzului, pe insula Creta. Conform datelor obținute de specialiștii de la Max Plank, se pare că mariajele în perioada respectivă se bazau, în special, pe legături de rudenie.
Pentru populația Cretei de acum 4.000 de ani, dar și a celor de alte insule din zona Greciei sau chiar în zona continentală, era un fapt comun ca verii primari să se căsătorească între ei. Un alt aspect interesant este că bărbații nu părăseau casa părinților nici la vârsta adultă, iar familia se perpetua astfel, prin intermediul rudelor cele mai apropiate.
Specialiștii numesc asta endogamie consaguină, sau mariajul obligatoriu între rude de același sânge. Cel puțin până la noi descoperiri, acesta este un caz unicat pentru perioada de timp respectivă, cu atât mai mult cu cât implică oamenii de rând și nu familiile princiare.
Nu se cunosc încă motivele pentru care civilizația minoică a adoptat un astfel de tipar neobișnuit. O ipoteză ar fi aceea că familiile urmăreau ca pământul aflat în proprietatea lor să nu fie divizat, însă asta rămâne o pură speculație pe moment.
Creierul cefalopodelor și cel al oamenilor au evoluat în mod similar
Deși sunt despărțite de circa 500 de milioane de ani de evoluție, cele două grupuri animale, primatele și cefalopodele, au un lucru în comun... tiparul evolutiv al creierului. Iar asta înseamnă un singur lucru, anume că procesul responsabil de apariția unui creier complex a apărut independent, dar folosește un tipar aproape identic.
Analizând dezvoltarea embrionară a unor calamari din specia Doryteuthis pealeii, mai mulți cercetători de la Universitatea Harvard au observat că modul în care se formează și se conectează celulele nervoase este similar cu cel întâlnit la oameni. În opinia specialiștilor, această capacitate de a dezvolta un creier complex s-a dezvoltat independent la cefalopode și oameni, însă este frapant faptul că procesul este unul atât de asemănător.
Observația întărește teoria conform căreia cefalopodele sunt unele dintre cele mai inteligente animale de pe glob. Deși sunt nevertebrate, cefalopodele sunt capabile să folosească unelte, au memorie pe termen lung, prezintă reacții care trădează plictiseala, curiozitatea sau chiar răutatea față de alte animale, sunt experte în camuflaj și chiar pot visa. E adevărat că nu au ajuns la nivelul la care pot construi navete spațiale, dar poate că nici nu au avut nevoie de pasul ăsta evolutiv.
Pentru mai multe informații din lumea științei ne găsiți și pe noua noastră pagină de Facebook HotNews.ro Science. Suntem la doar un click distanță.
Sursa foto: Muzeul Evoluției Omului și Tehnologiei în Paleolitic din cadrul Complexului Național Muzeal ”Curtea Domnească” Târgoviște
7
2
