Multimiliardarii nu sunt personaje chiar atât de inteligente pe cât ați crede ● Molecula Keanu Reeves și efectele ei benefice asupra oamenilor și plantelor ● Țările africane ripostează și nu mai exportă măgari în China
Multimiliardarii nu sunt personaje chiar atât de inteligente pe cât ați crede
Pentru foarte multă vreme a existat convingerea că între inteligența unei persoane și capacitatea ei de a aduna averi considerabile este o strânsă legătură. Cum ar veni, cei care sunt capabili să strângă sume colosale, de ordinul miliardelor de dolari, e musai să fie cu mult mai inteligenți decât media.
Toată treaba este doar un mit, ne spun niște sociologi de la Universitatea din Linköping, Suedia, într-un studiu recent publicat în revista European Sociological Review. Întrebându-se probabil de ce nu au astfel de dileme la un cocktail pe marginea piscinei lor de pe vreo insulă privată, ci la cantina facultății, autorii au purces la lucru și au analizat vreo 60.000 de subiecți, pentru a afla ce corelație există între nivelul de inteligență și capacitatea de a câștiga sume foarte mari de bani.
Rezultatul a fost unul surprinzător. Anume că între cele două, inteligență și succes financiar, nu există o legătură decât până pe la suma de 64.000 $/an (vorbim, evident, despre Suedia). Mai exact, nu scoateți educația din ecuație, sperând să dați lovitura la bursă! Ideea este că indivizii care câștigă mult mai mult decât suma anuală amintită au un nivel de inteligență cel mult egal cu al celor care câștigă venituri medii sau chiar mici. Ba chiar a reieșit că indivizii aflați în top 1% sunt chiar ceva mai prostovani decât cei aflați mai jos în listă.
Studiul nu explică mai mult, el fiind mai degrabă o observație pe date statistice. O face însă un alt studiu, ceva mai vechi, care susține că factorul principal (nu singurul) în a atinge mega succesul financiar este... norocul. Pe scurt, voi să fiți sănătoși, că noroc au toți proștii!
Molecula Keanu Reeves și efectele ei benefice asupra oamenilor și plantelor
Când vine vorba de denumiri științifice, aveai impresia că oamenii de știință sunt ceva mai inspirați, astfel încât să dea niște nume în latină de nu poți să le pronunți nici bătut. Nu e cazul de față, acolo unde niște microbiologi germani au botezat o moleculă anti-microbiană cu numele faimosului actor hollywoodian, Keanu Reeves, pe motiv că molecula aia învinge adversarii (fungi în cazul de față) mai ceva ca personajul John Wick. Te doare mintea!
Este vorba despre o moleculă produsă de o bacterie din genul Pseudomonas, care s-a dovedit extrem de eficientă, ba chiar letală, în combaterea infecțiilor fungice la plante, sau chiar și la oameni.
Descoperirea, publicată în Journal of the American Chemical Society, ne arată nouă că noul produs natural, botezat keanumicină, nu doar că poate combate fungii, dar mai e și prietenos cu mediul înconjurător, mai ales că e biodegradabil și nu lasă urme sau efecte adverse.
Keanumicina poate fi folosită astfel ca o alternativă la pesticidele mult mai nocive pe care le aruncăm noi azi pe câmp, pentru a proteja recoltele de cereale și leguminoase. Ba mai mult, poate fi folosită pentru a trata, așa cum spuneam, infecțiile fungice la oameni. Deci, numai vești bune din sectorul ăsta. Singura întrebare care rămâne este, de fapt, cea mai arzătoare dintre toate și este legată de nume. De ce Keanu Reeves și nu Van Damme, spre exemplu?
Oare imaginea unei molecule care le trage picioare în bot fungilor, făcând șpagatul din săritură, nu e mai elocventă din punct de vedere științific? E doar o părere care, probabil, ar merita analizată serios într-un studiu din Nature.
Țările africane ripostează și nu mai exportă măgari în China
Problema măgarilor este una mai gravă decât vă imaginați. De ce? Pentru în China se fabrică un medicament pe bază de colagen obținut din piele de măgar, iar cererea este atât de mare încât chinezii riscă să ne lase pe toți fără aceste animale drăgălașe de pe lângă casa omului.
Medicamentul se numește Ejiao și, după cum menționam, este creat din colagen din piele de măgar, ierburi și alte ingrediente. El nu doar că subțiază sângele, permițând niște erecții cum nu vezi nici în filme, dar mai ajută și la oprirea sângerărilor și îmbunătățește somnul. Iar cererea pe piața chineză e așa mare, încât nici prețul de 783 de dolari americani/kilogram nu a reușit să îi mai potolească pe ăia.
În fapt, cererea chiar a crescut, iar piața de profil vehiculează sume de peste 7,8 miliarde de dolari anual. Problema este că numărul măgarilor a scăzut simțitor în China, iar companiile producătoare de Eijao au trebuit să se orienteze spre alte surse de materie primă.
Așa au ajuns la țările africane, cele care dețin două treimi din totalul global estimat la 53 de milioane de măgari. Iar efectele s-au văzut rapid, în mai puțin de două decenii, căci numărul măgarilor din Africa a scăzut aproape la jumătate în tot acest interval. Totul ca urmare a exportului de piei de măgar, că nici animalele astea nu se înmulțesc precum țânțarii.
Drept răspuns, Kenya, Botswana, Burkina Faso, Mali, Niger, Senegal și Tanzania au blocat deja oficial orice export de piei de măgar către China. Africa de Sud a redus cota și încearcă să țină situația sub control. Asta, evident, a dus la dezvoltarea unei piețe negre extrem de profitabile, în timp ce autoritățile din țările amintite estimează că vor avea nevoie de vreo 15 ani pentru a reface stocurile de măgari.
Deocamdată, nu există decât soluții ipotetice la toată măgăria asta. Autoritățile din China și țările africane speră însă să ajungă la un consens, astfel încât traficul ilegal să fie eradicat.
Pentru mai multe informații din lumea științei ne găsiți și pe noua noastră pagină de Facebook HotNews.ro Science. Suntem la doar un click distanță.
Sursa foto: profimediaimages.ro
4
15
