China tocmai a identificat cel mai tânăr pacient cu Alzheimer ● Urmă de picior, de aproape un metru lungime, descoperită în Anglia ● Biodiversitatea marină actuală își are originea acum 15 milioane de ani
China tocmai a identificat cel mai tânăr pacient cu Alzheimer
O echipă de neurologi de la mai multe centre de cercetare din China a confirmat diagnosticarea cu Alzheimer a unui pacient de 19 ani, cea mai tânără persoană la care a fost descoperită vreodată această maladie. Informația a fost publicată în revista Journal of Alzheimer's Disease și confirmă faptul că temuta boală nu este una care să afecteze doar persoanele vârstnice. Până la aceste date, cel mai tânăr pacient cu Alzheimer avea doar 21 de ani și a fost diagnosticat la Madrid, în anul 2021.
Adolescentul chinez a prezentat probleme de memorie încă de la vârsta de 17 ani, iar acestea s-au acutizat cu trecere timpului. Imaginile scanate ale creierului pacientului au arătat o reducere a hipocampului, parte a creierului cu rol în gestionarea memoriei. Ce este bizar este că neurologii chinezi nu au reușit să identifice mutațiile care provoacă pierderea memoriei la vârste fragede, și nici gene care să ducă la apariția acestor probleme.
Este cu atât mai neobișnuit cu cât apariția maladiei Alzheimer la persoane tinere are, în aproape toate cazurile, motive ereditare. În cazul de față, nu există un istoric al familiei pacientului în care să se poată vorbi de Alzheimer sau demență. Adolescentul chinez nu are nicio altă boală și nicio traumă care să fi putut conduce la declinul cognitiv.
Problemele le-a depistat la școală, acolo unde avea probleme din ce în ce mai mari în a reține ceea ce studia. Ulterior, degradarea a fost atât de rapidă, încât tânărul nu a mai putut termina școala, iar memoria pe termen scurt sau cea pe termen lung au fost puternic afectate.
Chiar dacă boala amintită apare rar la persoanele tinere (mai puțin de 10% din totalul cazurilor), ea prezintă totuși un pericol major, cu atât mai mult cu cât nu este încă înțeleasă pe deplin. Cazul din China nu face altceva decât să confirme faptul că apariția bolii poate avea cauze multiple, unele complet necunoscute în prezent.
Urmă de picior, de aproape un metru lungime, descoperită în Anglia
Nu vă impacientați, nu este o urmă lăsată de vreun om! Unde ați văzut voi om cu talpa de aproape un metru lungime? De fapt, este vorba de o urmă de circa 80 de centimetri lungime, cea mai mare de acest gen descoperită vreodată în Anglia, care a fost identificată în Yorkshire. Vârsta ei a fost estimată la circa 166 de milioane de ani și, fără dubii, aparține unui dinozaur carnivor de dimensiuni considerabile.
Cea mai mare urmă descoperită vreodată a fost semnalată în Australia, în anul 2017, avea circa 1,8 metri lungime și provine de la un sauropod a cărui specie nu a putut fi identificată. În cazul de față, cel din Anglia, dată fiind vârsta urmei și forma acesteia, specialiștii au putut concluziona că ea aparținea unui individ din specia Megalosaurus, prima specie de dinozaur identificată vreodată (n.r. – 1824).
Din calculele efectuate de paleontologii britanici, animalul era unul masiv și ar fi măsurat aproape trei metri înălțime la nivelul șoldului. Chiar dacă nu reprezintă o raritate (în Anglia au fost descoperite circa 25 de seturi diferite de urme de dinozauri, șase dintre ele numai în Yorkshire), urma este cea mai mare descoperită vreodată în această zonă.
În prezent, ea a fost excavată și este supusă lucrărilor de conservare. Odată încheiate aceste lucrări, ea va fi expusă la Muzeul Rotunda din Scarborough unde, dacă aveți drum pe acolo, puteți să o vedeți pe viu, în toată splendoarea ei.
Biodiversitatea marină actuală își are originea acum 15 milioane de ani
De circa 200 de ani, oamenii de știință au tot încercat să explice originile biodiversității marine actuale și, mai ales, de ce numărul speciilor este mai mare la ecuator, pentru ca apoi să scadă gradual spre zonele polare. Le-a reușit până la urmă, după tot timpul ăsta, iar rezultatul a fost publicat în revista Nature.
Studiul, coordonat de specialiști de la universitățile din Oxford, Leeds și Bristol, a constat într-o analiză extrem de detaliată a 434.113 date fosile privind evoluția foraminiferelor din ultimii 40 de milioane de ani, a distribuției lor geografice de-a lungul timpului, dar și a oscilațiilor climatice, a nivelului oceanelor sau a salinității acestora.
Concluzia a fost că, pe măsură ce temperaturile globale au început să scadă, biodiversitatea de tip modern a început să se facă simțită acum circa 34 de milioane de ani. Totuși, o creștere semnificativă a numărului speciilor în zona ecuatorială nu s-a remarcat decât în nivelurile de acum 15 milioane de ani, odată cu o răcire accentuată a temperaturilor. Conform cercetătorilor amintiți, specierea foraminiferelor a cunoscut un vârf tot în aceeași perioadă.
Faptul că zonele tropicale au putut oferi mai multe nișe ecologice, cu diferite temperaturi ale apelor, a încurajat evoluția mult mai multor specii. Acest aspect contrastează cu situația din perioadele mai calde din Eocen sau Miocen, atunci când temperaturile apelor din zonele tropicale nu înregistrau diferențe majore. Tocmai aceste diferențe au fost cele care au dus la apariția unor noi specii.
În schimb, scăderea graduală temperaturilor apelor oceanice înspre zonele polare a determinat dispariția multor specii, fapt ce se traduce prin situația întâlnită și în prezent. Nu e vreun rezultat care să nu fi fost intuit până acum dar, așa funcționează știința, odată cu studiul ăsta avem și dovezile palpabile. QED!
Pentru mai multe informații din lumea științei ne găsiți și pe noua noastră pagină de Facebook HotNews.ro Science. Suntem la doar un click distanță.
Sursa foto: profimediaimages.ro
2
12
