Tigrul și Eufratul ar putea să dispară până în anul 2040 ● Scheletul unui ihtiozaur tocmai a fost datat la o perioadă în care nu ar fi trebuit să existe ● Strămoșii țânțarilor au apărut înaintea dinozaurilor
Tigrul și Eufratul ar putea să dispară până în anul 2040
Cele două râuri care străbat Turcia, Siria și Irakul, și care au stat la baza formării primei civilizații a lumii, cea sumeriană, ar putea să dispară, și asta mai curând decât ne-am aștepta. Cel puțin așa ne avertizează nu doar guvernele țărilor amintite ci, mai nou, și NASA.
Datele oferite de sateliții GRACE (Gravity Recovery and Climate Experiment) ai celor de la NASA arată că Tigrul și Eufratul au pierdut circa 144 de kilometri cubi de apă începând cu anul 2003. Iar dacă acest trend va continua, cele două râuri riscă să sece complet până în anul 2040.
Seceta prelungită din ultimii ani a accelerat procesul și, în tot acest timp, guvernele celor trei țări nu au căzut de acord asupra modului în care mai poate fi salvat ceva, din cauza interpretărilor diferite ale legilor internaționale.
Până se va mai putea face ceva, dacă se va mai putea face, Siria și Irakul se confruntă deja cu o criză acută a apei. Organismele internaționale au semnalat deja problemele de sănătate cu care se confruntă irakienii, în încercarea lor de a face rost de apă potabilă.
Holera, febra tifoidă, diareea, varicela și rujeola sunt doar câteva dintre bolile ale căror focare au fost deja semnalate și care se răspândesc pe teritoriul Irakului. Peste toate, autoritățile sunt îngrijorate și de panica ce poate cuprinde populația, pe fondul interpretărilor biblice ale fenomenului.
Oamenii sunt sfătuiți să nu ia ad litteram ce scrie acolo, însă schimbările majore care se preconizează nu prea ajută autoritățile în momentul ăsta.
Scheletul unui ihtiozaur tocmai a fost datat la o perioadă în care nu ar fi trebuit să existe
Conform ipotezelor cu privire la apariția dinozaurilor și a reptilelor marine, evoluția dinozaurilor începe acum circa 243-245 de milioane de ani. Tot în acea perioadă, un grup de reptile terestre făcea primii pași spre ocean, ocupând nișele lăsate libere de cea mai mare extincție din istoria vieții, cea de la finalul Permianului, acum 252 de milioane.
Momentul post apocaliptic coincidea astfel cu apariția primelor reptile care se adaptau la viața marină și oceanică, pe un tipar pe care strămoșii cetaceelor de azi aveau să îl repete sute de milioane de azi mai târziu. Dintre aceste reptile marine, amintim azi faimoșii ihtiozauri, care au devenit vârful lanțului trofic acvatic, acum aproximativ 160 de milioane de ani.
Ar fi însă o problemă cu tot ceea ce știam noi. Cel puțin asta ne spune o echipă de paleoantropologi din Suedia și Norvegia, într-un articol publicat recent în revista Current Biology. Despre ce este vorba?
Din spusele specialiștilor scandinavi, aceștia au scos la lumină, pe insula arctică Spitsbergen, mai multe resturi fosile de la animale ce provin dintr-un nivel sedimentar datat la circa 250 de milioane de ani. Surpriza a venit în momentul în care, printre fosile de pești și amfibieni, cercetătorii au identificat 11 vertebre de ihtiozaur. Ceea ce, așa cum spuneam, este foarte ciudat, din moment ce ei nu apăruseră încă.
Pentru a fi siguri că nu au greșit ceva, paleoantropologii citați au refăcut de mai multe ori testele geochimice, și toate au dat același rezultat. Anume că fosilele de ihtiozaur, aparținând unui exemplar similar cu cele din perioada dinozaurilor, chiar datează de acum 250 de milioane de ani.
Iar asta nu înseamnă decât un singur lucru. Că istoria dinozaurilor și a reptilelor marine este diferită de tot ceea ce învățasem noi. Cel puțin în cazul ihtiozaurilor, ei apăruseră înainte de Marea Extincție a Vieții din Permian, momentul definitoriu pentru încheierea Paleozoicului (Perioada vieții vechi) și apariția Mezozoicului (Perioada care marchează apariția și evoluția dinozaurilor).
Strămoșii țânțarilor au apărut înaintea dinozaurilor
Dacă tot am pomenit despre origini mult mai vechi decât se știa ale anumitor grupe animale, vom plusa azi și cu originile țânțarilor, unele care merg mult peste cea ce se estimase inițial. Mai exact, momentul apariției acestor insecte a tot oscilat între 226 și 79 de milioane de ani, proces evolutiv care, e cert, coincide cu perioada de existență a uriașelor reptile din Mezozoic. Se pare însă că, și de data asta, informațiile au fost greșite. Țânțarii, chiar dacă într-o formă primitivă, reușeau să enerveze inclusiv creaturile din Paleozoic, cu mult înainte de apariția dinozaurilor.
Asta o aflăm de la o echipă de cercetători din Anglia și Spania care a publicat recent date despre descoperirea unor urme de acest gen în revista Papers in Paleontology. Este vorba despre fosila unei larve din subordinul Nematocera, subordin care include țânțarii și alte insecte de acest gen.
Descoperirea a fost făcut în Insulele Baleare, alături de fosile de pești, plante și insecte care au trăit undeva pe la începutul Triasicului, acum circa 247 de milioane de ani. Exemplarul amintit este cea mai veche dovadă a existenței Nematocerelor, iar insecta în cauză ar putea fi strămoșul comun al celor peste un milion de specii care fac parte din subordinul respectiv.
Specialiștii estimează că momentul apariției lor ar putea preceda Marea Extincție a Vieții din Permian. Iar asta face din subordinul Nematocerelor nu doar unul dintre cele mai vechi care încă există, ci și unul teribil de rezistent, din moment ce a supraviețuit în fața a cel puțin trei episoade de extincție majoră a vieții, inclusiv a celui mai mare dintre ele.
În concluzie, nu vă faceți iluzii. Și dacă vine vreo Apocalipsă, de țânțari tot nu veți scăpa.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!
Sursa foto: profimediaimages.ro
