Un studiu inedit, realizat de o echipă de la Universitatea din San Francisco, și-a propus să analizeze cauzalitatea dintre rugăciunile zilnice și starea de bine (sau nu) pe care o simt cei care se roagă. Cum este unul dintre rarele studii de acest gen, și cum se bazează în general pe subiecți din SUA și Marea Britanie, ne vom rezuma la el până când vor apărea studii similare și în alte părți ale lumii, recte pe la noi.
Studiul, publicat în revista de specialitate Journal of Personality and Social Psychology, este, în fapt, suma a trei studii diferite, realizate cu ajutorul a 350 de voluntari. Acestora li s-a cerut să noteze zilnic, timp de două săptămâni, toate experiențele cotidiene, emoțiile, starea de bine precum și, mare atenție, tipul de rugăciune pe care l-au efectuat. Trebuie subliniat aici că autorii studiului au clasificat rugăciunile după patru tipuri: cele de cerere, de mulțumire, de spovedanie și de adorare.
Acestor observații le-au fost adăugate și analize statistice realizate în perioada 2014-2021, care arată că, în medie, între 44 și 55% dintre americani se roagă zilnic. În Marea Britanie lucrurile sunt mai puțin clare din acest punct de vedere, mai ales că datele obținute au oferit rezultate contradictorii.
Spre exemplu, un sondaj de opinie realizat în anul 2021 a arătat că 51 dintre tinerii britanici se roagă cel puțin o dată pe lună, în timă ce doar 24% dintre persoanele trecut de 55 de ani fac acest lucru. Privit inițial ca o dovadă a revirimentului opiniilor religioase în Marea Britanie, sondajul a fost contestat după ce altele au oferit date care contrastează puternic cu acesta. Mai degrabă, sub 20% dintre tinerii cu vârste în 18 și 24 de ani se mai roagă, măcar o dată pe lună.
Revenind la rezultatele studiului, acestea oferă date la care ne-am aștepta, cel puțin parțial. Astfel, a reieșit că rugăciunile de tip „cerere” și „mulțumire” sunt, de departe, cele mai răspândite, urmate de cele de adorare și spovedanie. Ceea ce iarăși nu este vreo mare surpriză este că rugăciunile sunt puternic influențate de experiențele zilnice.
Spre exemplu, oamenii care trăiesc sentimente pozitive de-a lungul unei zile tind să facă mai multe rugăciuni de mulțumire și adorare. În același timp, dacă emoțiile sunt negative, rugăciunile de tip cerere sau spovedanie sunt cele care predomină.
Dacă ar fi să subliniem o concluzie a ceea ce am sublinat până acum, fapt subliniat și de autorii studiului, este că rugăciunile oscilează de la o zi la alta, iar conținutul lor se schimbă în funcție de experiențele pe care le are fiecare. Cum spuneam, nicio mare surpriză până aici.
Cum ne influențează rugăciunile starea de bine
Partea cu adevărat interesantă a studiului începe însă atunci când privește cauzalitatea dintre starea de bine a unei persoane și rugăciunile pe care le efectuează. Psihologic vorbind, fiecare dintre cele patru tipuri de rugăciune este asociată unei stări majore de spirit: mulțumire – gratitudine, spovedanie – vină, adorare – teamă și cerere – invidie.
În aceeași ordine de idei, cercetătorii au remarcat că există o oarecare cauzalitate între tipul de rugăciune efectuat într-o zi, și starea mentală a persoanei în cauză, a doua zi. Spre exemplu, statistica arată că persoanele care efectuează rugăciuni de adorare, cerere sau mulțumire tind să aibă o stare redusă de bine în ziua următoare. Cu adevărat interesant este faptul că acest efect nu este remarcat la cei care se roagă zilnic. Asta înseamnă, susșin autorii studiului, că rugăciunile inconsecvente au o influență negativă asupra stărilor psihice.
Psihologii care au semnat studiul recunosc că datele oferite de acesta nu sunt unele exhaustive, și că trebuie realizate și alte cercetări de acest gen, pentru a avea o imagine cât mai clară a cauzalității dintre rugăciune și starea de bine. Un motiv ar fi acela că studiul prezentat aici nu face o diferență între persoanele tinere și cele vârstnice.
Este o certitudine că persoanele mai în vârstă se roagă mai mult decât cele tinere. De asemenea, sunt mult mai predispuse să experimenteze sentimente de pace și liniște sufletească. Mai exact, cu fiecare grupă de vârstă, viziunea asupra vieții și asupra experiențelor cotidiene este diferită, iar asta nu a fost luată în calcul atunci când s-a realizat studiul.
Apoi, susțin cercetătorii, studiul a analizat în special persoane de religie creștină. Nu există date care să facă trimitere la practicanții altor religii sau, după caz, la atei sau agnostici. Așa cum subliniază și autorii, tipurile de rugăciune, precum și frecvența acestora, este diferită, în mod cert, de la o religie la alta. Până atunci, putem trage o concluzie. Anume că rugăciunile sunt influențate de stările voastre de zi cu zi, dar și că acestea vă pot influența starea mentală, de la o zi alta. Acum, dacă o influențează în bine sau în rău, depinde numai de voi.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!
Sursa foto: profimediaimages.ro
0
0
