Teoretic, din 2029 ar trebui să ne așteptăm să fim contactați de extratereștri ● China anunță cel mai ambițios proiect de comunicații spațiale ● Bazele de lansare a rachetelor Starship vor fi modificare după haosul lăsat de Elon Musk
Teoretic, din 2029 ar trebui să ne așteptăm să fim contactați de extratereștri
Noi zicem să nu pariați încă pe informația asta și nu vă apucați încă să faceți curat în casă, doar pe motiv că veți avea musafiri din alte sisteme solare. Dar un studiu publicat în revista Publications of the Astronomical Society of the Pacific, studiu semnat de doi astrofizicieni de la Universitatea din California, zice că, matematic vorbind, de prin 2029 ar cam trebui să fim contactați de extratereștri inteligenți.
Ideea este destul de simplă și pleacă de la semnalele radio pe care omenirea le tot lansează în spațiul cosmic de vreun secol încoace. Nu despre ele se vorbește însă în studiu. Semnalele astea sunt relativ slabe și tind să se diminueze pe măsură ce avansează în cosmos. Implicit, șansele să fie interceptate de cineva, sau ceva, sunt relativ mici. În concluzie, dacă vă gândeați să îl întrebați pe ET, când o veni, dacă ține cu FCU Craiova, FCSB, Rapid sau CFR Cluj, mai bine lăsați-o baltă.
Ideea este că mai există însă niște semnale, unele mult mai puternice, care deja au atins posibile destinații unde să poată fi interceptate. Este voprba despre semnalele transmise prin sistemul de antene Deep Space Network (DSN) al celor de la NASA, un sistem proiectat tocmai pentru comunicațiile spațiale.
În caz că nu știați, emițătoarele DSN au fost folosite pentru ține legătura cu sondele Voyager 1 și 2 care au ieșit deja din sistemul nostru solar, precum și cu Pioneer 10 și 11 sau New Horizons, care sunt pe acolo, pe la limita sistemului.
După cum bănuiți, semnalele astea radio nu se opresc în momentul în care ating sondele spațiale. Nu! Ele merg mai departe. Ei, aici intervin calculele astrofizicienilor de care pomenisem. După datele lor, semnalele radio care au fost trimise către sonda Pioneer 10 au atins deja un sistem solar cu o pitică albă, situat la vreo 27 de ani lumină, destul de interesant și cu șanse ipotetice de a susține viața.
Dacă există creaturi pe acolo care au ajuns la stadiul în care să poată folosi undele radio, și dacă ne-au interceptat mesajul, și dacă au decis să și răspundă, și dacă au și făcut-o, atunci ar trebui să primim mesajul lor prin anul 2029.
Dacă nu există nimic acolo, ne reorientăm spre sondele Voyager. Semnalele trimise către ele au atins niște stele prin 2007. Una la 26 de ani lumină distanță, alta la 24 de ani lumină. Reluăm seria de „dacă” și aflăm că am putea fi contactați după 2030, dar nu cu mult după data asta, deci nu vă programați concediul încă.
Evident, ăsta este cel mai optimist scenariu, și unul cu șanse infime de a deveni realitate, adică să ne contacteze extratereștrii. Există posibilitatea, evident, și să se îndeplinească toate condițiile de mai sus, iar noi să ratăm mesajul. Asta ar fi cel mai pesimist scenariu, situat chiar mai jos decât ăla care spunem că suntem singuri în Univers. Sau ăla macabru care spunem că n-am fost, dar acum trăim într-un uriaș cimitir cosmic.
Una peste alta, studiul băieților de la Universitatea din California este un joc interesant de imaginație, dublat cu niște matematică simplă. Dar e unul dătător de speranță. Până atunci, noi avem și alte probleme serioase de rezolvat. Spre exemplu, ați văzut cât e kilu` de ceapă, nu?
China lovește din nou și anunță cel mai ambițios proiect de comunicații spațiale
Dacă tot am pomenit de semnale radio și transmisiuni prin cosmos, nu se poate să ratăm una din știrile momentului. Anume că, în deja extrem de interesanta cursă spațială, China anunță că va finaliza în anul 2030 un proiect gigant de lansare a unei veritabile „constelații” de sateliți prin care să asigure comunicațiile dintre baza lunară și Terra.
Prima „cărămidă” din proiectul ăsta se numește Queqiao-2, și este un satelit care va face legătura radio cu sondele aflate pe partea întunecată a Lunii. Queqiao-2, apropo, va fi lansat anul viitor. Despre care sonde este vorba? Păi, în primul rând, zic chinezii, este vorba despere misiunea Chang'e-6, care va fi demarată tot anul viitor, și care își propune să aducă mostre de sol lunar tot de pe partea întunecată a satelitului nostru natural.
Doi mai târziu, misiunea Chang'e-7 va explora polul sud selenar în căutarea resurselor necesare viitoarei baze lunare. Bază care, dacă totul merge conform planului, ar trebui construită în perioada 2030-2040, atunci când China speră să trimită și primii taikonauți pe Lună.
Tot pe atunci, ar trebui să fie gata și sistemul de sateliți care să asigure comunicațiile bazei cu Terra. Mai mult, vor fi folosiți și pentru viitoarele misiuni care au în vizor planetele Venus și Marte. Ah, ăstora le-a zis cineva că e posibil să vină extratereștrii până atunci? Poate au ei o tehnologie mai avansată și îi scutesc de o cheltuială. Da, dar și dacă extratereștrii se împrietenesc cu americanii? Deci, mai bine își fac chinezii singuri treaba lor, ca să fie siguri.
Rampele de lansare a rachetelor Starship vor fi modificate după haosul lăsat de Elon Musk
După cum v-am spus deja, compania SpaceX a lui Elon Musk face subiectul unei anchete federale, după ce a distrus rampa de lansare de la Boca Chica, Texas, după ce a fost evitată la mustață aruncarea în aer a rezervoarelor de combustibil ale bazei, și după ce a mai și pus în primejedie niște țestoase și păsări care cuibăresc pe acolo, pe care au uitat să le înștiințeze că va fi lansată cea mai mare rachetă din istorie.
Practic, cele peste 30 de motoare ale rachetei Starship au făcut un crater de câțiva metri adâncime în platfoma de lansare și au aruncat bucăți de beton la kilometri buni distanță. Elon Musk a declarat ulterior că a fost vorba de niște erori de calcul și că a crezut că platforma aia va rezista. Nu a rezistat.
Astfel, una dintre primele decizii luate de Agenția Federală a Aviației, organismul care conduce ancheta în cauză, a fost de a modifica rampele de lansare a rachetelor Starship prin crearea unora mai rezistente, dar și unele care să fie dotate cu platforme de absorție a șocului, a flăcărilor și a tot ce mai rezultă la o lansare a unei dihănii de rachetă cum e Starship.
Evident, nu toate rampele vor fi modificate. Unele, cum este cea de la Kennedy Space Center din Florida, au deja tot ce le trebuie. Cum era de așteptat, Elon Musk va suporta cheltuielile de îmbunătățire la bazele care i-au fost puse la dispoziție. Ceea ce omul a și promis că face în timp record. De restul s-or mai ocupa și alții, că nu l-au câștigat pe ăsta la belciuge, să le repare toate angarelele.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!
Sursa foto: Profimediaimages.ro
3
3
