Viața pe Terra ar putea fi o relicvă dintr-un trecut foarte îndepărtat al Universului ● Viitoarea stație spațială ar putea fi una privată ● Roverul marțian Perseverence ne schimbă viziunea despre Marte
Viața pe Terra ar putea fi o relicvă dintr-un trecut foarte îndepărtat al Universului
Faptul că omenirea a dat cu nasul de realitatea extraplanetară și că a început să se întrebe unde e și restul lumii din univers e o chestiune relativ recentă. Hai să zici că întrebarea asta are puțin peste două mii de ani, și doar câteva sute de când am și început să facem cercetare în domeniu. La nivelul vârstei universului, înseamnă un grăunte de nisip.
În opinia unui astrofizician de la Universitatea din Georgia, SUA, David Garofalo pe numele lui, răspunsul ar putea sta în modul de formare al stelelor și influența pe care o au găurile negre asupra acestui proces. Pe scurt, modul în care căutăm noi azi exoplanete care ar putea avea apă, atmosferă și alte ingrediente necesare viețiii este unul simplist.
Mai degrabă, ar trebui să calculăm unde a existat șansa ca astfel de planete să se formeze. Iar pentru așa ceva, zice Garofalo într-un studiu publicat în revista Galaxies, ar trebui să ne uităm spre găurile negre și modul în care ele influențează apariția unor noi stele.
Din calculele sale, reiese că acum circa 11 miliarde de ani, la aproape 2,8 miliarde de ani de la Big Bang, erau deja îndeplinite condițiile pentru apariția unor stele și a unor planete capabile să susțină viața. Dacă luăm în calcul că, pe Terra, a fost nevoie de vreo 4,5 miliarde de ani ca să se ajungă la viață inteligentă, facem un calcul simplu și vedem că posibile civilizații extraterestre ar fi putut să apară acum circa 7-8 miliarde de ani, adică mult înainte de formarea propriului nostru sistem solar.
Acum, mai zice cercetătorul american, că am venit cam târziu la petrecere poate fi foarte adevărat. Alții au plecat deja până să apărem noi. Da, dar asta nu înseamnă că suntem ultimii într-un uriaș cimitir cosmic. Alții pot să apară, sau puteau să apară chiar în timp cu noi. Sau, și mai important, unii dintre cei primordiali ar putea fi încă aici. Iar asta înseamnă că ar trebui să ne așteptăm să intrăm în contact cu civilizații care au atins deja nivelul maxim de dezvoltare pe scala Kardașev.
E vorba de civilizații de tip III, care au dezvoltat capacitatea de a folosi energia unei întregi galaxii. Noi, la nivelul nostru, suntem abia la nivelul I, acolo unde folosim doar resursele planetei pe care am apărut. Pasul următor, cel de al doilea, ar fi să devenim civilizație de tip II, adică să putem capta întreaga energie a unei stele.
Viitoarea stație spațială ar putea fi una privată
VAST, un start-up creat de milionarul Jed McCaleb, antreprenor care și-a câștigat averea pe piața criptomonedelor, intenționează să lanseze o stație spațială de dimensiunile unui autobuz, și asta până în anul 2025. Stația ar urma să fie dusă în spațiu cu o rachetă Falcon 9, într-un parteneriat cu SpaceX-ul lui Elon Musk.
Stația de formă cilindrică, botezată Heaven-1, ar urma să înlocuiască Stația Spațială Internațională, care urmează a fi scoasă din uz în anul 2030. Încă din anul 2021, an în care s-a luat decizia retragerii SSI, NASA a alocat fonduri de 415 milioane de dolari unor companii private pentru a dezvolta proiecte ale unei viitoare stații spațiale.
VAST nu s-a numărat printre ele, dar conducerea companiei speră să obțină fonduri de la agenția spațială americană până în anul 2028. Șansele de reușită sunt însă privite cu scepticism de către mai toată lumea. Mai ales că NASA nu a oferit un răspuns oficial în legătură cu propunerea VAST.
Cu o avere estimată la 2,4 miliarde de dolari, Jed McCaleb a investit circa 300 de milioane de dolari în VAST și în proiectul stației spațiale, în condițiile în care ISS a necesitat fonduri de circa 100 de miliarde.
Space X rămâne însă deschisă la orice propuneri, iar ideea unei stații spațiale comerciale, în accepțiunea oficialilor companiei, ar putea fi un model pentru viitor.
Roverul marțian Perseverence ne schimbă viziunea despre Marte
Noi imagini oferite de roverul Perserverance, obținute în zona craterului Jezero, o zonă pe care roverul o explorează de mai bine de doi ani, arată ceea ce pare a fi fosta albia a unui râu uriaș. Fotografiile arată o albie în care premindă urme grosiere de sediment și roci șlefuite.
Toate datele, conform declarațiilor oficiale ale NASA, arată urmele unui râu puternic, capabil să mute cantități uriașe de materie. Cursul fostului râu fusese observat încă din anii trecuți, însă este prima dată că roverul poate face fotografii din apropierea acestuia.
Din estimările specialiștilor, râul ar fi fost unul cu dimensiuni considerabile, similar cu cele ale Mississippi-ului. Malurile înalte ale acestuia ar fi putut fi chiar mult mai mari în trecutul îndepărtat, însă eroziunea vântului ar fi dus la diminuarea acestora și la dimensiunile actuale.
Practic, ceea ce arată acum roverul Perseverance este o imagine a trecutului planetei Marte la o scală care nu mai fusese întâlnită până acum. Nivelurile de sediment pietrificat de-a lungul timpului sunt uriașe chiar și pentru standardele Terrei, iar asta denotă un sistem riveran extrem de bogat și de puternic care a existat în trecutul îndepărtat al planetei.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!
Sursa foto: profimediaimages.ro
5
23
