Inelele lui Saturn nu sunt doar recente, ci vor și dispărea în curând ● Cele mai vechi urme de picior uman descoperite în Germania au circa 300.000 de ani ● Țara în care fosilele de mamut se vând pe bere
Inelele lui Saturn nu sunt doar recente, ci vor și dispărea în curând
Dacă până acum mai toate ipotezele cu privire la originea inelelor planetei Saturn spuneau că ele s-au format odată cu planeta, acum circa 4,5 miliarde de ani, un studiu nou publicat în revista Science Advances de către un grup de cercetători de la Universitatea din Colorado ne spune cu totul altceva. De fapt, este chiar o schimbare majoră de paradigmă în ceea ce înseamnă trecutul sistemului nostru solar.
În perioada 2004-2017, echipa amintită a folosit un instrument pe nume Cosmic Dust Analyzer pentru a studia 163 de particule cosmice colectate de sonda spațială Cassini din inelele lui Saturn. De aici și surpriza căci, spun autorii studiului, praful ăla are o concentrație de 98% apă. Cum s-ar zice, e imposibil să obții o puritate de genul ăsta în 4,5 miliarde de ani, dacă iei în calcul vechile ipoteze.
Analizând rata cu care materialele „poluante” pot ajunge în inelele lui Saturn (acei 2%), cercetătorii au putut estima vârsta inelelor. Mai exact, ea ar fi de doar 400 de milioane de ani. Extrapolând, rechinii au apărut cu vreo 50 de milioane de ani înaintea inelelor lui Saturn.
Problema în acest moment este că nimeni nu poate spune cu exactitate cum s-au format ele. Iar partea și mai interesantă este că oamenii de știință au putut observa că particulele de gheață sunt atrase de Saturn. Practic, pe planetă este o ploaie lentă, constantă, de gheață, cu originea în inelele amintite. După ce au calculat și rata la care gheața cade pe Saturn, astrofizicienii americani au stabilit că inelele vor dispărea în circa 100 de milioane de ani.
Într-un fel, am putea spune că am prins un moment rar în istoria unei planete sau a unui sistem solar, acela de a fi contemporani cu niște inele din astea. Uite că v-am dat motiv de bucurie și azi!
Cele mai vechi urme de picior uman descoperite în Germania au circa 300.000 de ani
Situl paleolitic de la Schöningen, Germania, a devenit faimos prin 1994, atunci când au fost descoperite acolo unele dintre cele mai vechi sulițe de lemn din istoria speciilor umane. Inițial s-a spus că aveau circa 400.000 de ani, ulterior s-a revenit și s-a spus că vârsta lor era de „doar” 300.000 – 337.000 de ani.
Săpăturile recente au adus însă și un alt motiv pentru ca situl să fie unul exponențial în cercetarea paleoliticului din nordul Europei. Este vorba de urme de picior lăsate de oameni acum circa 300.000 de ani, cam aceeași perioadă din care provin și sulițele amintite.
Urmele au fost identificate printre zeci de urme animale pietrificate în ceea ce odinioară era marginea uni lac. Interesant este că ele nu aparțin unui grup de vânători, așa cum s-ar putea crede la o primă vedere. În fond, zona era una în care animalele veneau să se adape.
Ele aparțin, mai degrabă, unei familii. Din trei seturi distincte de urme, două aparțin unor indivizi tineri, poate chiar copii. Dată fiind vârsta urmelor, specialiștii spun că ele ar fi aparținut unor indivizi din specia Homo heildelbergensis, o precursoare a omului de Neanderthal. Dar, cum existența speciei ăsteia este una tot mai controversată, iar H. Heidelbergensis ar fi doar o formă primitivă a lui H. neanderthalensis, zicem și noi că aparțineau unei specii arhaice, alta decât Homo sapiens.
Pe lângă urmele umane care, evident, sunt cele mai impresionante în tot angrenajul săpăturilor de acolo, specialiștii au mai identificat și urmele unor exemplare de Palaeoloxodon antiquus, cea mai mare specie de pachiderme de la vremea respectivă. Apoi, pe lângă ele, o urmă care ar aparține unui rinocer din subspeciia Stephanorhinus kirchbergensis sau Stephanorhinus hemitoechus.
Dar voi nu trebuie să rețineți toate denumirile astea. Important e să știți că urma aia de rinocer este un unicat în Europa.
Țara în care fosilele de mamut se vând pe bere
Uite se bucură la niște urme păstrate în sol de sute de mii de ani, după cum se vede mai sus, iar alții au fosile de nu mai știu ce să facă cu ele. Ba, după cum se pare, unele ajung să fie schimbate pe câteva sticle de bere. Și nu, nu despre ruși vorbim. Ăia, dacă e, le schimbă pe vodcă, nu pe bere.
Problema despre care menționăm azi a fost semnalată în Mexic de către autoritățile de acolo. Iar dacă problema a ajuns la autorități, clar nu e un caz izolat. De fapt, asta spun și ziarele locale, că distrugerea siturilor paleontologice, cu faună veche de zeci, poate chiar sute sau milioane de ani, a devenit o practică de-a dreptul comună.
Nu numai că fosilele sunt iremediabil distruse, dar multe ajung în colecții particulare sau se pierd pentru totdeauna. E cert că indivizii care sapă după ele nu le cunosc valoarea, dacă dăm crezare poliției din Veracruz, unul dintre statele cele mai afectate de problema asta, care spun că au arestat indivizi ce vindeau fosile de mamut pe câteva sticle de bere.
Într-un fel, mexicanii sunt norocoși. De ce? Pentru că America Centrală chiar era locul în care, până acum cel puțin 10.000 de ani, hălăduiau turme de mamuți într-un număr considerabil. De aia și fosilele lor se găsesc din abundență. Acum însă, cât or fi ele de multe, nu valorează totuși doar o bere sau câțiva pesos de la turiști.
În fine, pe o practică văzută și prin alte părți, autoritățile mexicane pasează răspunderea de la unele la altele. Deocamdată, din câte se pare, doar presa a luat o poziție mai de Doamne ajută.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!
Sursa foto: profimediaimages.ro
