​S-a dus și mitul cărnii crescute în laborator ● Cum să vă impresionați jumătatea cu o masă mai aproape de stele ● ADN-ul uman a împânzit planeta

carne produsă în laboratorFoto: VICTOR DE SCHWANBERG / Sciencephoto / Profimedia

S-a dus și mitul cărnii crescute în laborator

Prezentată ca o soluție de viitor în industria alimentară, mai ales una care să reducă emisiile de dioxid de carbon în atmosferă, carnea creată în laborator este, în realitate, mai nocivă pentru mediu decât carnea obținută în condiții naturale. În fine, nu chiar carnea artificială, ci procesul care duce la crearea ei.

Dezvăluirea vine de la un grup de cercetători de la Universitatea din California, într-un studiu publicat deocamdată doar pe paltforma bioRxiv. Adică așteaptă confirmările altor specialiști. Ideea expusă este însă una interesantă, și are în vedere niște practici mai puțin ortodoxe, așa cum s-au dezvăluit recent și în cazul studiilor care spuneau că țigările electronice nu sunt nocive.

Dacă în cazul țigărilor respective, cel mai citat studiu era unul făcut de niște cercetători care nu avuseseră toate datele la dispoziție, în cazul cărnii create în laborator este vorba de enumerarea unor tehnologii care fie nu există, fie nu sunt fezabile. Ne referim la studiile cu privire la impactul asupra mediului.

Spre exemplu, studiile care descriau producția cărnii artificiale ca una benefică pentru mediul înconjurător făceau trimitere la anumite procese chimice în care cianobacteriile sunt folosite ca materie primă pentru celule. O tehnologie care, susțin autorii studiului, nici măcar nu se folosește, ea nefiind una fezabilă pe moment.

În alte studii, spun cercetătorii citați, s-a omis sau nici măcar nu s-a studiat partea cu emisiile de carbon. Este adevărat că se elimină consumul de apă, de furaje și alte aspecte imperios necesare în creșterea animalelor. Dar tehnologiile folosite la producerea cărnii artificiale produc mult mai mult dioxid de carbon decât se spusese.

Mai exact, pentru fiecare kilogram de carne artificială se elimină în atmosferă între 246 și 1.508 kg de dioxid de carbon. Asta înseamnă de la patru până la 25 de ori mai mult decât se elimină în cazul metodelor tradiționale de creștere a animalelor.

Așa că stați liniștiți, până la apariția unor tehnologii mai performante, nu vă va obliga nimeni să mâncați cartofi fractali prăjiți, cu mititei crescuți în eprubetă.

Cum să vă impresionați jumătatea cu o masă mai aproape de stele

Pentru modica sumă de 130.000 de dolari puteți să impresionați persoana iubită de nici să nu mai știe cum o cheamă. Pentru asta, vă vine în ajutor o companie din Franța, Zephalto pe numele ei, care vă oferă soluția minune.

În primul rând, veți rupe gura jumătății voastre când va vedea ce deștept sunteți, atunci când îi veți spune că anul acesta se împlinesc fix 250 de ani de la primul zbor cu balonul. Ca să fie totul bine, omiteți să îi spuneți că individul care a zburat atunci, Jean-François Pilâtre de Rozier, a murit după ce a căzut cu balon cu tot. Nu a căzut la primul zbor, dar ideea contează.

Secundo, pentru suma amintită o veți putea duce pe jumătatea voastră într-un zbor cu balonul la altitudinea de 25 de kilometri. E adevărat că nu e chiar la limita spațiului, dar sperați și voi că jumătatea nu știe asta. Aici poate că au exagerat puțin și francezii dar, la banii ăia, să ziceți merci că v-au dus și până acolo. Mergeți cu Elon Musk dacă nu vă convine!

Revenind la sejur, după o călătorie în care veți vedea ce înseamnă să urci cu patru metri pe secundă, odată ajunși la 25 de kilometri veți putea lua masa alături de alți patru pasageri, într-o capsulă ermetică. Vor fi mai fi și doi piloți, dar nu se specifică dacă și ei vor lua masa cu voi. Totul, de la decolare la aterizare, cu masă, dansuri, strigături și tot ce mai faceți acolo, durează cam șase ore.

Dacă vedeți că jumătatea voastră nu se atinge de mâncare și stă chircită și verde la față într-un colț, nu intrați în panică! Și bradul e verde. În plus, compania franceză promite că vă pune la dispoziție inclusiv un psiholog, în aceeași bani, care să rezolve problema. În ce îl privește pe Elon Musk, cu asta sigur o veți da pe spate pe persoana iubită, atunci când îi veți spune că emisiile de carbon ale unei rachete suborbitale sunt de circa 300 de tone, în timp ce cu balonul ați salvat planeta, eliminând doar 26,6 kg. N-are cum să nu fie impresionată!

ADN-ul uman a împânzit planeta

Un grup de cercetători de la Universitatea din Florida dă de pământ cu tot ceea ce știam noi despre ADN-ul uman și recoltarea lui, și ne anunță printr-un studiu publicat în Nature Ecology and Evolution că ADN-ul se află în fiecare colțișor de pe planeta asta. Mai mult avem și thenologia pentru a-l recupera și a afla tot ce vrem să știm despre o anume persoană.

Spre exemplu, un detectiv poate identifica un suspect, mai nou, după ADN-ul care plutește în aer la locul crimei. Ca un alt exemplu, un medic poate identifica mutații ale unor virusuri sau diferite boli, doar analizând apa reziduală. Arheologii viitorului ar putea identifica un sit doar analizând ADN-ul uman din sol șamd.

Practic, cercetătorii americani au reușit să identifice ADN uman în apele oceanice, în râuri, pe plaje izolate, pe o insulă virgină, în zone greu accesibile de pe munți etc. Iar asta înseamnă că el se află peste tot. Cu fiecare respirație, cu fiecare fir de păr care cade, cu fiecare bucată de piele care se desprinde, ADN-ul nostru se duce peste tot. În plus, grație tehnologiei actuale de secvențiere a ADN-ului, pot fi identificate toate organismele care au lăsat urme de ADN într-un anumit loc.

Deocamdată, cercetătorii amintiți au reușit să identifice mostre de ADN, la aceeași calitate ca și cum ar fi fost recoltate direct de la un subiect, în cazul broaștelor țestoase marine. Și asta doar analizând nisipul de pe plajele locuite de acestea. Datele au fost folosite pentru a identifica animalele bolnave de cancer, o boală care afectează tot mai multe exemplare.

Autorii studiului mai spun că ăsta este doar începutul, și că tehnologia va evolua și mai mult în anii care urmează. Aici se ridică și niște probleme de etică, unele care trebuie reglementate cât de curând. Mai exact, până unde pot merge cercetătorii cu identificarea ADN-ului unei persoane, fără a-i afecta intimitatea, și câte date pot fi făcute publice, mai ales atunci când nu există acordul persoanei al cărei ADN a fost analizat?

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro