Franța se pregătește pentru ce e mai rău din punct de vedere climatic ● Peste jumătate dintre marile lacuri ale planetei seacă în ritm alarmant ● Scutecele folosite, materialul de construcție al viitorului?
Franța se pregătește pentru ce e mai rău din punct de vedere climatic
Acordul de la Paris, care prevedea limitarea creșterii temperaturilor globale la doar 1,5 grade Celsius până la finalul secolului, a eșuat. Limita va fi depășită în 2025, peste doar doi ani, au anunțat organizațiile internaționale care monitorizau situația la nivel global.
În fapt, cel mai probabil scenariu implică o creștere a temperaturilor globale cu 2,8 – 3,2 grade până la finalul secolului, chiar 4 grade în unele zone.
Franța, prin vocea ministrului tranziției ecologice, Christophe Béchu, a anunțat deja că va începe pregătirile pentru acest scenariu. În fapt, ministrul francez a lansat deja un apel către ceilalți membri ai guvernului pentru a demara discuțiile cu privire la strategiile ce trebuie adoptate.
Dacă unii reprezentanți ai guvernului francez sunt încă de părere că scenariul este unul pesimit, Christophe Béchu l-a declarat, mai degrabă, unul realist. În opinia sa, cea mai optimistă previziune este cea a limitării creșterii temperaturilor medii globale la un prag de 2 grade Celsius. Însă este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple.
Mai degrabă, susține acesta, Franța trebuie să se pregătească pentru ce va urma, pentru că o creștere 4 grade Celsius va echivala cu schimbări majore. Fenomenele extreme, de genul secetelor prelungite sau a furtunilor puternice, vor deveni o normalitate, zonele costiere vor dispărea sub ape, iar sudul Franței va deveni o zonă tropicală.
Asta cu atât mai mult cu cât sudul Europei cunoaște o creștere a temperaturilor peste medie, iar fenomenele extreme deja pot fi observate, așa cum se întâmplă în prezent în Italia.
Peste jumătate dintre marile lacuri ale planetei seacă în ritm alarmant
De la Marea Caspică și până la lacul Titicaca din America de Sud, cele mai importante rezerve de apă ale planetei suferă pierderi de circa 22 de gigatone pe an. Și asta de aproape trei decenii, se arată într-un studiu publicat în revista Science de către Sarah Colley, o cercetătoare de la Universitatea din Oregon.
Din datele oferite de aceasta, 53% dintre lacurile planetei pierd catintăți semnificative de apă pe fondul încălzirii globale și a consumului uman, primul factor fiind, de departe, cel mai important. Un alt factor ar fi contruirea barajelor pe marile fluvii.
Informațiile au fost oferite de măsurătorile efectuate cu ajutrul sateliților, care au monitorizat peste 2.000 de lacuri de pe toată planeta. Ca o consecință, peste 2 miliarde de oameni suferă deja din cauza lipsei apei sau a raționalizării acesteia.
O situație de-a dreptul alarmantă se înregistrează în centrul Asiei, acolo unde deja este binecunoscut cazul Mării Aral care riscă să dispară cu totul. O situație asemănătoare se înregistrează în Orientul Mijlociu, în cazul Mării Moarte. Lacurile din Afganistan, Mongolia și Egipt sunt și ele unele dintre cele mai afectate, fapt care duce inclusiv la reducerea cantității de apă din atmosferă.
O soluție de moment ar fi fost, în opinia autorului studiului, stabilizarea creșterii încălzirii globale la limita de 1,5 grade Celsius, așa cum se stabilise în cadrul Acordului de la Paris din 2015. Însă, așa cum am subliniat anterior, acel acord a eșuat deja.
Scutecele folosite, materialul de construcție al viitorului?
Un copil folosește scutece până la vârsta de 1,5 -3 ani. Unii chiar și mai mult. În medie, un copil are nevoie de circa 3.000 de scutece de unică folosință anual. Înmulțiți asta cu 656.640.181,5 copii cu vârsta de maxim cinci ani existenți în acest moment pe Terra (date oferite de UNICEF) și vedeți că numărul scutecelor folosite anual se calculează în ordinul trilioanelor. Da, chiar dacă nu toți copiii au acces la așa ceva.
Problema majoră cu scutecele este că majoritatea conțin poliester, polietilenă și polipropilenă. Iar asta se traduce prin faptul că au nevoie de circa 500 de ani pentru a se dezintegra. O sursă de poluare la care nu mulți dintre voi s-au gândit până acum.
Au făcut-o, în schimb, niște cercetători japonezi de la Universitatea din Kitakyushu. Oamenii de știință respectivi au spălat, dezinfectat, uscat și mărunțit scutece de unică folosință, apoi au amestecat rezultatul cu nisip, ciment, apă și tot ce mai trebuie pentru crearea unui beton rezistent. Evident, au testat diferite concentrații pentru a vedea care este mai eficientă.
A reieșit că scutecele astfel refolosite pot înlocui între 10% și 40% din nisipul necesar unei construcții. Iar asta, spun ei, vine cu niște costuri mai mici pentru materialele de construcție astfel obținute. Pe scurt, au găsit o metodă de a scăpa de o sursă majoră de poluare și, în plus, una de construire a unor locuințe mai ieftine.
Acum, voi v-ați muta într-o astfel de casă?
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!
Sursa foto: profimediaimages.ro
13
13
