Centura de asteroizi, noua țintă a Emiratelor Arabe Unite ● ChatGPT a obținut un punctaj mai mare la teste decât medicii ● Cele mai vechi urme de picior ale unui Homo sapiens au fost descoperite în Africa de Sud
Centura de asteroizi, noua țintă a Emiratelor Arabe Unite
Emiratele Arabe Unite au anunțat că plănuiesc să lanseze o navetă spațială care să exploreze centura de asteroizi, ba chiar să trimită un vechicul pe suprafața unui asteroid roșu, numit 269 Justitia, în căutarea originilor vieții. Nu este un plan foarte îndepărtat, ci unul care ar trebui să devină realitate în maxim 12 ani.
Proiectul arab vine la doar trei ani după succesul modulului spațial Hope, modul care a intrat cu succes în atmosfera marțiană joasă, acolo unde studiază evenimentele meteorologice și ciclurile sezoniere marțiene. Pentru cei care nu știu, EAU a devenit prima țară arabă care ajuns pe Marte și a doua țară care reușește intrarea în atmosfera Planetei Roșii din prima încercare (prima a fost India cu Mars Orbiter Mission).
Conform datelor oferite de oficialii agenției spațiale a EAU, naveta spațială care are ca țintă centura de asteroizi va fi lansată în anul 2028, urmând ca, șapte ani mai târziu, în 2034, să își atingă ținta finală, asteroidul roșu „269 Justitia”, unul dintre cei doi asteroizi roșii identificați în sistemul nostru solar.
Naveta, botezată MBR explorer, după numele șeicului aflat la conducere, Mohammed bin Rashid, urmează să fie lansată spre Venus, pentru ca gravitația acesteia să fie folosită pentru crearea unui efect de praștie care să trimită naveta spre centura de asteroizi. Viteza va fi una de 33.000 de kilometri pe oră iar călătoria va dura, așa cum menționam, șapte ani.
Unul dintre obiectivele MBR va fi acela de a căuta elementele necesare vieții (apă și compuși organici) despre care se ipotetizează că ar fi ajuns pe Terra prin intermediul asteroizilor. Un alt obiectiv este de a studia posibilitatea exploatării resurselor minerale de pe asteroizi, care să susțină misiunile spațiale de lungă durată.
În fapt, EAU au planuri mari. Poate cel mai mare este acela de a construi o baza marțiană permanentă, proiect care se vrea finalizat în anul 2117. Nu știm de ce tocmai atunci, dar e cert că și-au făcut ei planurile mai bine.
ChatGPT a obținut un punctaj mai mare la teste decât medicii
Un studiu inedit realizat de cercetători de la Universitatea din California, studiu publicat în revista JAMA Internal Medicine, a arătat, fără doar și poate, că inteligența artificială a depășit oamenii într-un domeniu la care nu mulți se așteptau.
Mai exact, autorii studiului au creat un set de 195 de întrebări, întrebări la care ChatGPT a trebuit să răspundă, alături de mai mulți medici. Întrebările au fost alese de pe forumurile de specialitate, acolo unde medicii răspund întrebărilor pacienților.
Spre exemplu, cât de periculos este să înghiți o scobitoare sau care sunt efectele unei contuzii provocate de lovirea la cap cu un obiect metalic. Răspunsurile au fost analizate apoi de o echipă de specialiști, fără ca aceștia să știe care sunt răspunsurile oferite de oameni și care sunt cele oferite de IA.
Rezultatul final a arătat că 78,6% dintre răspunsurile considerate ca fiind cele mai bune au venit de la IA. Motivația? Răspunsurile au oferit o cantitate mult mai mare de informații. În general, textele scrise de ChatGPT au fost de circa patru ori mai ample decât cele ale oamenilor. Apoi, și aici intervine un aspect foarte interesant, au arătat mult mai multă empatie cu pacienții.
Problema cu răspunsurile astea este că, deși sunt politicoase, empatice șamd., ele pot conține erori. Unele care, luate de bune de pacienții, pot duce la efecte nedorite. La urma urmei, totul se bazează pe niște algoritmi, unii care pot da și erori, precum răspunsuri inventate sau soluții incorecte.
În astfel de situații, susțin cercetătorii americani, soluția ar fi una de mijloc. Adică, IA ar putea prelua unele dintre sarcinile medicilor, cum ar fi răspunsurile către pacienți, însă răspunsurile ar trebui întotdeauna verificate și modificate acolo unde este cazul de către o persoană reală.
Cele mai vechi urme de picior ale unui Homo sapiens au fost descoperite în Africa de Sud
Astfel de dovezi arheologice ale prezenței speciei noastre într-o arie geografică sau alta sunt extrem de rare. Apoi, cel puțin în ceea ce privește continentul african, cele care depășeau vârsta de 50.000 de ani puteau fi numărate, până acum vreun deceniu, pe degetele de la o mână, hai două cu indulgență.
Situația tinde să se schimbe. Astăzi, numai în Africa, numărul unor astfel de urme a ajuns la 14. Șapte dintre ele au fost descoperite în ultimii cinci ani numai în Africa de Sud. Iar dacă cele mai recente au fost datate la 71.000 de ani, cele mai vechi se apropie de venerabilă vârstă de 153.000 de ani.
Urmele de picior amintite, cele de 153.000 de ani, au fost identificate în Parcul Național Garden Route, în sudul țării, și depășesc cu mult vechile recorduri (situl Nahoon – 124.000 de ani, și Langebaan – 117.000).
Informația este cu atât mai importantă cu cât rapoartele arheologice oficiale arătau că prezența lui Homo sapiens în sudul Africii data de acum 100.000 – 110.000 de ani. Evident, asta nu înseamnă că Africa de Sud devine brusc leagănul omenirii. Dimpotrivă, arată că specia umană ocupa un areal mult mai vast decât se estima până nu demult.
Cât despre originea acesteia, aici mai avem de așteptat până ce lucrurile se vor mai limpezi. Deocamdată, cele mai vechi fosile umane (cert umane) au fost descoperite în estul Africii, în Israel și China, cu vârste care pleacă de la 200.000 de ani până la 130.000 de ani.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!
Sursa foto: profimediaimages.ro
0
2
