​O planetă este atât de fierbinte încât are nori de cuarț ● Au fost depistate cauzele celui mai mare cutremur înregistrat vreodată pe Marte ● Algele erau consumate de europeni cel puțin de acum 8.000 de ani

Exoplanetă gazoasăFoto: dotted zebra / Alamy / Alamy / Profimedia

O planetă este atât de fierbinte încât are nori de cuarț

Aceasta este concluzia unui amplu studiu publicat în revista The Astrophysical Journal Letters de către o echipă internațională de astronomi, studiu bazat pe observațiile făcute de telescopul spațial James Webb. Mai exact, este vorba de imagini în infraroșu ale unei planete aflate la circa 1.324 de ani lumină de Terra, care trădează prezența unor nanoparticule de cuarț în atmosfera superioară a planetei.

WASP-17 b, așa cum a fost botezată planeta în cauză, are circa 0,78 de masa planetei Jupiter, o rază de circa 1,87 față de aceasta, și orbitează propria stea în numai 3,7 zile. Asta se traduce printr-o distanță extrem de redusă față de stea, implicit de o temperatură uriașă care se înregistrează pe planeta respectivă.

La o temperatură estimată la circa 1.500 de grade Celsius, și la presiunea uriașă înregistrată în atmosfera unei astfel de planete, cristalele solide se pot forma direct din stare gazoasă, fără a mai fi nevoie să treacă prin starea lichidă, afirmă autorii studiului.

Mai mult, astfel de procese ar duce la formarea unor cristale de cuarț cu dimensiuni diferite față de cele terestre. Spre exemplu, dacă pe Terra cel mai mare cristal de cuarț măsoară 6,1 metri lungime și circa 40 de tone, în atmosfera lui WASP-17b vorbim despre nanocristale. Unele cu un diametru estimat la doar 10 nanometri.

Imaginea planetei ar trebui să fie una de-a dreptul captivantă, mai ales că vânturile puternice de acolo fac norii din particule similare sticlei să se deplaseze cu viteze de mii de kilometri pe oră. Nu e chiar locul pe care ți-ai dori să îl privești din mijlocul evenimentelor, dar clar e unul care merită studiat. Mai ales că, până acum, este un unicat.

Au fost depistate cauzele celui mai mare cutremur înregistrat vreodată pe Marte

Într-o colaborare fără precedent între agențiile spațiale din SUA, Europa, China, India și Emiratele Arabe Unite, adică agențiile care au sonde pe orbita marțiană sau pe suprafața Planetei Roșii, s-au putut stabili cauzele unui misterios cutremur care a zguduit scoarța planetei.

Seismul a fost înregistrat anul trecut, în luna mai, a avut o magnitudine de circa 4.7 grade pe scala Richter, și a trimis unde care s-au resimțit pentru aproape șase ore. Iar explicația oficială a specialiștilor a fost că motivul constă în impactul unui meteorit cu suprafața marțiană.

Problema a venit în timp, căci nu au fost identificate dovezi ale vreunui impact în acea perioadă. Într-un asemenea caz, nu rămânea decât soluția unor forțe din interiorul planetei, iar asta i-a suprins pe astronomi, căci Marte nu are plăci tectonice.

Studiul întreprins pe mai multe luni, și care a fost publicat în revista Geophysical Research Letters, susține ideea că planeta este mai activă din punct de vedere seismic decât se estimase inițial. Iar explicația constă în scoarța planetei, o planetă care a cunoscut o perioadă constantă de răcire și chiar de micșorare în anumite zone.

Ei bine, cutremurele marțiene ar fi generate tocmai de eliberarea tensiunii din scoarța terestră marțiană. Ideea este că nimeni nu poate spune acum care sunt acele zone care cunosc o tensiune mai mare decât altele, însă acest neajuns poate fi rezolvat în viitorul apropiat. Depinde și cât de mult vor mai dori agențiile spațiale respective să colaboreze în sensul ăsta.

Algele erau consumate de europeni cel puțin de acum 8.000 de ani

O descoperire efectuată recent într-un sit neolitic din Insulele Orkney, Scoția, sit cu o vechime de circa 5.000 de ani, i-a determinat pe arheologii de la Universitatea din York, cei care făcuseră descoperirea, să dea startul unui studiu fără precedent, care a a antrenat specialiști din numeroase țări europene.

Este vorba despre descoperirea unor biomarkeri în smalțul dinților unor indivizi de acum cinci milenii, care arată că aceștia consumau regulat alge și alte plante acvatice. A fost prima descoperire de acest gen din Europa, care implica o perioadă atât de veche.

În fapt, cea mai veche dovadă europeană a consumului unor plante acvatice venea de la Pliniu cel Bătrân, cel care spunea că varza de mare, o plantă care trăiește în special în zonele costiere, era folosită de marinari pentru a evita scorbutul.

Dacă vorbim despre cea mai veche dovadă a consumului de alge din lume, atunci aceasta vine din Chile și are o vechime de circa 14.000 de ani. Însă această descoperire era un unicat și nu putea fi folosită pentru a generaliza ideea consumului de plante acvatice în perioade așa de vechi.

Revenind la descoperirea din Scoția, ea i-a determinat pe cercetători să caute și alte dovezi ale unor astfel de sursă de hrană, asociate mai degrabă cu Evul Mediu nord și vest european. Iar surpriza abia acum a venit.

Specialiștii au analizat nu mai puțin de 74 de indivizi din 28 de situri arheologice diferite, situri care acopereau țări din nordul Europei și până în sudul continentului (din Estonia și Lituania, până în sudul Spaniei și Portugaliei). Iar dintre acești 74 de indivizi, 33 prezentau urme izotopice ale consumului de plante acvatice.

Cele mai vechi dovezi datează de acum 8.000 de ani, ceea ce trimite dieta pe bază de alge direct în mezoliticul nord-european. Iar asta ne spune ceva despre abilitățile acelor oameni, căci doar 145 de specii de alge, din peste 10.000 câte există, sunt comestibile.

Ce este și mai interesant, este că algele au fost consumate și în perioada neolitică, atunci când agricultura a avut un aport alimentar major, ba chiar și în Evul Mediu. De abia după această perioadă, algele și alte plante acvatice au ajuns să fie considerate mâncarea săracilor sau cea la care se apela în timpul perioadelor de foamete.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro