​Cum ar putea omenirea să evite o foamete globală în cazul unui cataclism nuclear? ● O nouă specie de felină preistorică a fost descoperită în Spania ● Un nou super-pământ a fost descoperit la „doar” 93 de ani-lumină față de Terra

cataclism nuclearFoto: shaploff / Alamy / Alamy / Profimedia

Cum ar putea omenirea să evite o foamete globală în cazul unui cataclism nuclear?

O iarnă nucleară ar avea, fără îndoială, efecte catastrofale asupra vieții de pe Terra. Fie că este vorba de un război, nuclear, de un supervulcan sau de impactul cu o cometă sau un asteroid gigantic, efectele ar fi cam aceleași. Blocarea în mare parte a luminii solare, din cauza fumului și a funinginii aruncate în stratosferă, urmată de o perioadă geologică marcată de temperaturi extrem de scăzute. Asta printre multe alte efecte nocive.

Într-un astfel de scenariu, cei care ar supraviețui, dacă ar supraviețui, s-ar confrunta, în primul rând, cu o problemă majoră pe termen scurt-mediu. Lipsa hranei. Statistic, circa 2 miliarde de oameni ar fi în pericol de a suferi de foame în cazul unui conflict moderat, între India și Pakistan. Cel puțin 5 miliarde de oameni ar trăi aceeași experiență în cazul unui conflict major între SUA și Rusia.

Există însă o soluție, susțin mai mulți specialiști de la centre de cercetare din Germania, SUA și Filipine, într-un studiu publicat în revista Earth`s Future. Una care ar putea oferi, măcar parțial, o rezolvare... algele marine.

În mai multe simulări computerizate, cercetătorii în cauză au descoperit că algele marine ar putea nu doar să reziste unui cataclism precum cel amintit, ba chiar să prolifereze în zonele costiere din regiunile tropicale. Mai mult, ar fi nevoie de doar nouă până la 14 luni luni pentru a ajunge la o producție care să asigure hrana a 45% din populația planetei.

Și asta pentru că pot prolifera chiar în cazul unei reduceri la doar 10% a energiei solare necesare fotosintezei. Apoi, ar putea oferi 50% din materialul necesar producerii de biocombustibili, precum și 10% din hrana animalelor.

Există și un impediment. Acela al cantității mari de iod din alge, iod care ar putea fi toxic pentru oameni. De aceea, algele ar putea reprezenta maxim 15% din alimentația zilnică a unei persoane. Însă, subliniază specialiștii amintiți, folosirea lor, în același timp, ca hrană pentru animale, ar putea oferi o soluție pe termen lung pentru o sursă viabilă și diversificată de hrană.

Dincolo de a fi doar un exercițiu de imaginație pentru un scenariu ipotetic, autorii studiului subliniază faptul că astfel de strategii ar trebui luate în calcul. În fond, subliniază ei, nu este nevoie neapărat de un cataclism nuclear. O erupție vulcanică de proporții ar putea genera temperaturi extrem de scăzute și distrugerea recoltelor. Într-un astfel de caz, o variantă de rezervă pentru asigurarea hranei populației trebuie să existe întotdeauna.

O nouă specie de felină preistorică a fost descoperită în Spania

Istoria evolutivă a felinelor este una puțin înțeleasă. Familia felinelor ar fi apărut evolutiv acum circa 28,5 – 35 de milioane de ani, însă exemplarele care au marcat apariția și evoluția îndepărtată a acestor carnivore sunt extrem de rare.

Tocmai de aceea, descoperirea unei mici echipe de paleontologi de la Muzeul Național de Științe Naturale din Madrid are o importanță majoră. Mai exact, specialiștii spanioli au anunțat în revista Journal of Vertebrate Paleontology descoperirea unei mandibule parțiale care a aparținut unei feline dintr-o specie complet necunoscută. O specie care a trăit acum aproape 15,5 milioane de ani.

Specialiștii au identificat mandibula în timpul unor săpături de salvare efectuate cu ocazia unor lucrări de modernizare a unei rute de metrou. Studiile ulterioare au arătat că restul fosil aparținea unui animal de dimensiunile unui linx, sau dublul unei pisici actuale, cu o greutate estimată la 7,6 kilograme.

Era, în opinia cercetătorilor, un animal robust, fapt trădat de dimensiunile mari ale mandibulei. În plus, ar fi avut o mușcătură puternică, fapt care îi permitea să doboare animale de talie relativ mare. Tot după dimensiunile mandibulei, specialiștii au putut stabili faptul că animalul putea toarce, asemenea felinelor actuale, însă nu putea emite sunete foarte puternice.

Poate cel mai interesant aspect menționat de paleontologi este acela că felina preistorică, Magerifelis peignei după cum a fost botezată, prezenta un un al doilea set de molari, trăsătură care nu se întâlnește decât la o singură specie de pisică modernă. Iar asta, concluzionează autorii studiului, ar umple un gol uriaș din istoria evolutivă a felinelor.

Un nou super-pământ a fost descoperit la „doar” 93 de ani-lumină față de Terra

Un grup de astronomi coordonat de specialiști de la Universitatea La Laguna, Spania, a confirmat, prin intermediul imaginilor oferite de TESS (Transiting Exoplanet Survey Satellite), telescopul spațial al celor de la NASA.

Din datele oferite de specialiști, într-un studiu aflat deocamdată în forma pre-print, pe platforma arXiv, este vorba despre o planetă botezată Wolf 327b, o planetă solidă, cu o masă de 2,53 ori mai mare decât a Terrei, și un diametru de circa 1,24 de ori mai mare.

Interesant este faptul că Wolf 327 b se află la o distanță extrem de mică față de steaua sa, Wolf 327. O distanță pe care astronomii au calculat-o la 0,01 unități astronomice (o unitate astronomică este egală cu distanța dintre Terra și Soare). Iar asta face ca temperatura pe planeta cu pricina să fie de aproape 727 de grade Celsius. Mai mult, planeta ar efectua o orbită completă în jurul stelei sale în numai 13,7 ore.

Autorii studiului susțin că Wolf 327 b ar fi o planetă cu o structură internă similară cu a planetei Mercur (un nucleu masiv de fier, înconjurat de o manta subțire, la care se adaugă o atmosferă infimă compusă din hidrogen și heliu).

Wolf 327, steaua în jurul căreia orbitează planeta amintită, face parte din clasa piticelor roșii. Specialiștii mai spun că ea ar avea o vârstă relativ apropiată de cea a soarelui nostru, 4,1 miliarde de ani, ar avea doar 40% din masa și dimensiunile acestuia, iar temperatura medie a acesteia ar fi de circa 3.269 de grade Celsius.

Este cert că planeta nu reprezintă o țintă pentru vreo ipotetică expediție, însă astronomii sunt de părere că alte planete solide ar putea exista în sistemul solar respectiv, cu atât mai mult cu cât super-pământurile cu orbită scurtă fac parte, în general, din sisteme multiplanetare. Până în prezent, TESS a identificat peste 7.000 de posibile planete, dintre care 415 au fost confirmate deja de specialiști.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro