Hotscience - Interviu

Cum va arata clima in urmatoarele decenii?Grupul interguvernamental pentru schimbari climatice: intalnire in Honolulu

de Dana Jalobeanu     HotNews.ro
Duminică, 15 martie 2009, 19:39 Science - Stiintele vietii


Honolulu
Foto: HotNews.ro
Peste 150 de cercetatori de top din toata lumea, ceva laureati Nobel si unele dintre intrebarile importante ale omenirii: cum va arata clima in urmatoarele decenii, in conditiile incalzirii globale? Care vor fi marile schimbari ? Si unde ? Roxana Bojariu, de la INMH a fost, din parte Romaniei, la conferinta din Honolulu si, la intoarcere, ne-a raspuns la cateva intrebari.


Roxana Bojariu, tocmai te-ai intors din Honolulu. O destinatie exotica, o conferinta importanta. Ce s-a intamplat acolo ?

« Peste 150 de cercetatori de top din domeniul climei s-au intalnit la Centrul International de Cercetari Pacifice, de pe langa Universitatea din Hawaii pentru a discuta cele mai noi rezultate stiintifice legate de schimbarea climei. Institutia gazda este cunoscuta pe plan international pentru activitatea sa de cercetare in domeniul variabilitatii si schimbarii climatice si este un loc de intalnire al cercetatorilor din intreaga lume".

Conferinta IPCC din Hawaii -
- poza de grup
Foto: HotNews.ro
Asa incepe comunicatul pentru presa (http://www.joss.ucar.edu/ipcc.html) dat publicitatii de Thomas Stocker, co-chair al Grupului I (care se ocupa cu stiinta climei) din cadrul Grupului Interguvernamental pentru Schimbari Climatice (IPCC).

Cele 4 zile ale intalnirii stiintifice au in spate o pregatire de mai mult de un an, in care s-au implicat,  in calitate de organizatori, cateva mari personalitati stiintifice ale domeniului ca Gerald Meehl (National Center for Atmospheric Research, SUA), Susan Solomon (National Oceanic and Atmospheric Administration, SUA), Thomas Stocker (Universitatea din Berna, Elvetia), Ron Stouffer (Geophysical Fluid Dynamics Laboratory , SUA) si Jonathan Overpeck (Universitatea din Arizona, SUA).

E echipa care va pregati urmatorul raport al IPCC, al V-lea, pentru 2013.

R: De ce in Honolulu? Vreo semnificatie speciala? Si cum a fost acolo?

Universitatea din Honolulu este asezat in valea Manoei, in vecinatatea zonei urbane din sud-estul insulei Oahu a arhipelagului hawaiian.

Honolulu este locul  unde a copilarit actualul presedinte al Statelor Unite ale Americii, Barack Obama – aflu de la taximetristul care ma duce de la aeroport spre campusul universitar. Poate amanuntul privitor la mijlocul de transport va atrage atentia cititorilor romani, in lumina noilor precizari legislative de pe la noi, dar costurile calatoriei la intalnirea stiintifica din Honolulu mi-au fost finantate de organizatori (prin Trust Fund al IPCC). Ei au prevazut explicit o suma de bani pentru deplasarea cu taxiul.

Ca peste tot in lume, soferul de taxi e un istet purtator de cuvant al oamenilor locului – dupa ce afla cu ce treburi am venit pe insula,  el se arata ingrijorat de evolutia climei, observand ca pana si pe paradisiaca insula vede semne ale schimbarii: norii se dezvolta parca altfel, fenomenele extreme par a fi mai frecvente.

Hawaii - Honolulu
Foto: HotNews.ro
 Vremea in Hawaii e determinata de doar 2 anotimpuri, unul usor mai rece si relativ ploios (Noiembrie-Aprilie) si cel cald (Mai -Octombrie). In Honolulu media climatica a zilelor cu ploaie e de doar 98 de zile pe an, dar in timpul pe care l-am petrecut acolo a plouat destul de mult.


Poate mai mult decat in mod obisnuit pentru aceasta perioada a anului, datorita  „copilului teribil“ al Pacificului, El Niño,  care a dezvoltat faza sa negativa - La Niña. Uraganele sunt rare in aceasta parte de lume, desi ne aflam la tropice.




R: Intalnirea voastra avut deja ecouri in presa; ecouri de toate felurile, pozitive sau negative. De ce?


Climato-scepticii s-au grabit sa consemneze intalnirea stiintifica din Hawaii (din perspectiva lor) ceea ce e inca un argument al importantei evenimentului. Pe blogul grupului lui Roger Pielke Sr.( http://climatesci.org/2008/07/24/climate-oligarchy/), workshop-ul IPCC/IGBP/WCRP e comentat ca fiind unul al „oligarhiei climatice“.

De ce a fost ales un loc atat de indepartat, se intreaba climato-scepticii, adaugand ca avioanele care transporta participantii contribuie si ele la emisiile de gaze cu efect de sera. Cum intalnirea a fost una internationala, orice punct de pe glob ar fi fost ales, ar fi existat locatii mai mult sau mai putin indepartate de el. Nimeni nu a venit cu avionul personal, toti am folosit curse de linie, astfel ca observatia contrarienilor e nod in papura. 

Mai general, constientizarea pericolelor ce decurg din schimabarea climatica si incercarile de adaptare la ea si diminuare a efectelor sale nu insemna ca trebuie sa ne intoarcem in grote si sa ne deplasam cu pirogile. Sunt convinsa ca prin stiinta si tehnologie vom putea sa rezolvam si aceasta problema ivita odata cu evolutia speciei noastre.

R: Personal, ce a insemnat conferinta din Honolulu pentru tine?

Intalnirea stiintifica din Honolulu mi-a prilejuit reintalnirea cu o parte din colegii cu care am colaborat la realizarea Raportului al IV-lea al IPCC, publicat in 2007 (cand IPCC a si primit premiul Nobel pentru Pace, impreuna cu Albert A. Gore).

Am descifrat noile directii in cercetare promovate de marile centre de modelare si cercetare climatica si m'am mai bucurat ca orientarile romanesti sunt sincrone cu cele de pe plan international. Asta in ciuda greutatilor carora un cercetator roman  trebuie sa le faca fata. In principal e vorba de valorizarea cercetarii in Romania.

Dincolo de vorbe, situatia arata ca niciun factor de decizie politica din Romania nu considera cercetarea stiintifica prea importanta. Dovada este alocatia bugetara reala pentru cercetare in 2009. Nu numai ca ea a inregistrat o scadere cu 0,28% fatza de 2008, dar repartitia fondurilor descurajeaza tocmai  proiectele castigate prin competitie. Bugetul alocat ANCS-ului, care finanteaza proiecte castigate prin competitie, a scazut cu aproximativ 50% .

Cele doua studii pe care le-am prezentat la workshop-ul din Honolulu au vizat, pe de-o parte, mecanisme care joaca un rol in producerea precipitatiilor extreme in Romania, in anotimpul rece, iar pe de alta parte procesele de feedback care leaga stratul de zapada din Asia si circulatia atmosferica, implicate cauzal in dezvoltarea fazelor oscilatiei nord-atlantice. Sunt atat rezultate publicate, cat si unele ce urmeaza a fi trimise spre validare suplimentara si publicare unei reviste internationale indexata ISI.

R : Si daca am vorbi de concluzii ? Care sunt noutatile in « stiinta schimbarii climei”? Ce ne asteapta? Ce se poate face? Ce se va face in viitorul apropiat ?


Directiile principale in stiinta schimbarii climei, asa cum au aparut ele in intalnirea din Hawaii vizeaza mai ales:
  •  identificarea si parametrizarea unor noi procese de feedback implicate in cuplajul atmosferei cu celelate componente ale sistemului climatic (oceanul, continentele, invelisurile de gheata ale Groenlandei si Antarcticii etc);
  •  fenomenele extreme si mecanismele implicate in schimbarea climatica regionala;
  •  limitarea incertitudinilor privind proiectia locala a semnalului global printr'o mai buna evaluare a variabilitatii si predictibilitatii naturale pe scari temporale mai mici decat cea seculara ( de exemplu, variabilitatea si predictibilitatea la scara deceniului).
  •  intercatiunile dintre ciclul carbonului si azotului relevante pentru sistemul climatic.

Pe langa informatiile care raspund intrebarii de tipul "cum va arata clima la sfarsitul secolului XXI in conditiile schimbarii climatice“,  o parte importanta a comunitatii stiintifice internationale considera ca trebuie sa incercam sa aducem informatii climatice si pentru termene mai apropiate, de ordinul deceniilor.

Pentru aceasta, trebuie inteleasa mai bine variabilitatea naturala deceniala, peste care se suprapune semnalul incalzirii globale. Daca elucidam mecanismele raspunzatoare de aceasta variabilitate naturala si la scari mai mici decat cele continentale, vom limita si incertitudinile legate de proiectia semnalului global la scarile regionale si locale care intereseaza factorii de decizie si comunitatile locale - acolo unde e nevoie de fapt sa se planifice masurile concrete de adaptare.

Opinia comuna a fost ca resursele actuale de calcul, noile abordari teoretice ale modelarii climatice si rafinarea sistemului de observatii ne permit sa avansam pe calea detalierii schimbarii climatice regionale, limitand incertitudinile la un nivel acceptabil pentru factorii de decizie politica.

Link-uri utile

1. Agenda, rezumatele lucrarilor prezentate si comunicatului de presa al  Seminarului IPCC-WCRP-IGBP: Noi directii stiintifice si activitati relevante pentru cel de-al V-lea Raport al Grupului Interguvernamental pentru Schimbari Climatice, 3-6 Martie 2009, Honolulu


2. Comentariul unor climato-sceptici asupra Seminarului IPCC-WCRP-IGBP: Noi directii stiintifice si activitati relevante pentru cel de-al V-lea Raport al Grupului Interguvernamental pentru Schimbari Climatice, 3-6 Martie 2009, Honolulu


3. Despre alocatia bugetara reala  pentru cercetarea romaneasca in 2009


4. Rezumatul rezultatelor publicate, prezentate de Roxana Bojariu la  Seminarul IPCC-WCRP-IGBP: Noi directii stiintifice si activitati relevante pentru cel de-al V-lea Raport al Grupului Interguvernamental pentru Schimbari Climatice, 3-6 Martie 2009, Honolulu


Citeste mai multe despre   
















6059 vizualizari

  • +6 (10 voturi)    
    Vax albina! (Duminică, 15 martie 2009, 21:16)

    traian [anonim]

    Dana si Roxana vorbesc discutii...nu stiu de ce a fost publicata aceasta veritabila dare de seama de tip Scanteia.exemplu,reporterul intreaba ,,R: Personal, ce a insemnat conferinta din Honolulu pentru tine?,,
    iar specialista lui Peshte demareaza ca o gazeta de perete din curtea scolii,,Am descifrat noile directii in cercetare promovate de marile centre de modelare si cercetare climatica si m'am mai bucurat ca orientarile romanesti sunt sincrone cu cele de pe plan international...,,
    o fi weekend dar voi nu aveti pe acolo un cap limpede,ceva,un editor?
  • 0 (0 voturi)    
    valea manoei? (Duminică, 15 martie 2009, 21:58)

    cipi [anonim]

    esti sigur? e ca valea vasilicai?
    • 0 (0 voturi)    
      geografice (Marţi, 17 martie 2009, 10:19)

      meteorolog [anonim] i-a raspuns lui cipi

      Poate 'mneavoastra vreti pentru ca sa ziceti valea lu' Manoa.
  • 0 (4 voturi)    
    specialista lui Pe$te (Duminică, 15 martie 2009, 22:09)

    roxana-clara [anonim]

    Ehe, unde n'ar fi aparut asa ceva in Scanteia. Da' stiinta pe bune nu facea headlines pe lumea cealalta :) Altfel, chiar e o stire ca desi cercetarea romaneasca e pusa pe butuci, ramanem sincroni cu lumea buna - pe alocuri :)
  • 0 (4 voturi)    
    asta (Duminică, 15 martie 2009, 22:11)

    baronul stanganbuch [utilizator]

    cu ,,am descifrat noile directii in cercetare promovate de marile centre de modelare si cercetare climatica si m'am mai bucurat ca orientarile romanesti sunt sincrone cu cele de pe plan international..." poate ramine in antologia indoctrinarii oarbe sau a prostiei interesate ( nu interesante).Sau e acelasi lucru ?
  • +1 (3 voturi)    
    Apocalipsa (Duminică, 15 martie 2009, 22:13)

    Pavel [anonim]

    Apă de ploaie răspunsurile doamnei Roxana.
    Prinţul Charles a fost precis acordând numai 3000 de zile pământenilor ca să-şi salveze corabia
    Calicia ne-a pierdut. Adăposturi subterane civilizate ar fi fost o soluţie alternativă, pentru care încă mai este ceva timp.
  • +3 (3 voturi)    
    Ceva, cumva (Duminică, 15 martie 2009, 22:41)

    Frobenius [anonim]

    Articol ecveptional si deplin lamuritor. E frumos la Honolulu si... mai departe am renuntat. Totusi, desi aparent pe alaturi, de unde vine exprimarea "ceva laureati Nobel"? In limba romana nu este. In limba honoluleza, nu stiu. Sa fie vreo chestiune climatica? Alt-cumva?
  • +1 (1 vot)    
    criza poate ajuta la combaterea incalziri globale (Luni, 16 martie 2009, 1:37)

    dan [anonim]

    e buna si criza la ceva
    • 0 (0 voturi)    
      criza si emisiile (Luni, 16 martie 2009, 11:16)

      roxana-clara [anonim] i-a raspuns lui dan

      Asa e, dar ajuta nedurabil. Practic, nu prea are loc, automat, o decuplare a economiilor de carbon. Cum piata devine iar bully, cum cresc iar emisiile - si ciclurile economice asta insemna.
  • 0 (2 voturi)    
    placut (Luni, 16 martie 2009, 5:22)

    alexescu [anonim]

    Mie mi-a placut articolul,
    ne-a zis si cu e prin Honolulu,
    ne-a zis si cum e vremea
    si cum o sa fie.

    Daca nu va convine, vedeti ce mai face Mihalea Radulescu!
  • +1 (1 vot)    
    Atitudini browniene (Luni, 16 martie 2009, 18:25)

    Max [anonim]

    Mie mi-a plcut articolul, am aflat lucruri interesante. Pacat ca unii se leaga de forma si nu de fond. Vorba lui Vanghelie: Unora le plac atitudinile browniene.
  • 0 (0 voturi)    
    ne-am procopsit (Marţi, 17 martie 2009, 2:00)

    mango [anonim]

    Acum ca a murit saracu' Palade, am ramas cu Madam Comisar Bojariu sa ne aline suferinta ca suntem ignorati de Nobel! Exact ce ne trebuie...
  • 0 (0 voturi)    
    algebraic feedback (Vineri, 20 martie 2009, 11:39)

    sustain [anonim]

    • identificarea si parametrizarea unor noi procese de feedback implicate in cuplajul atmosferei cu celelate componente ale sistemului climatic (oceanul, continentele, invelisurile de gheata ale Groenlandei si Antarcticii etc);
    • limitarea incertitudinilor privind proiectia locala a semnalului global printr'o mai buna evaluare a variabilitatii si predictibilitatii naturale pe scari temporale mai mici decat cea seculara ( de exemplu, variabilitatea si predictibilitatea la scara deceniului)

    --------------------------------------------------------------------
    Cel putin pentru aceste doua directii exista o teorie matematica foarte noua (elaborata in Romania) - ale carei aplicatii sunt extraordinare in modelarea acestor fenomene, mai ales ale proceselor de feedback.

    http://www.sustainability-modeling.com/


Abonare la comentarii cu RSS
Vremea la


/
Maine:
|

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version