​VIDEO, FOTO De ce roboții nu ne vor ”fura” prea curând locurile de muncă și care este diferența dintre cei de câteva mii de euro și cei de multe sute de mii de euro

de Vlad Barza     HotNews.ro
Sâmbătă, 23 martie 2019, 9:23 Science - Tehnologie


Mici roboti produsi de o firma din Luxemburg
Foto: Vlad Barza / HotNews.ro
Există milioane de roboți în lume, iar cei mai cunoscuți pot să alerge, să sară, să urce trepte sau să răspundă la întrebări complicate. Cei mai mulți roboți sunt în fabrici, în spatele unor cuști metalice, și fac munci grele, repetitive. Alții pot ajuta copiii care suferă de autism, pot fi material de test în universități, pot juca șah sau îți pot spune ce meniu este azi la cantina firmei. În articol puteți vedea câțiva dintre roboții aduși la o expoziție în București și puteti citi despre istoria roboților, despre legăturile cu religia și despre motivele care ne fac să fim atât de fascinați de ei.

Un ceh cu imaginație a creat termenul robot

În 2003, într-un un palat din Praga a avut loc o cină neobișnuită fiindcă au participat doi premieri și un robot celebru care recent a fost ”pensionat”. Era vorba de premierii de atunci din Cehia și din Japonia și de faimosul robot Asimo de la Honda. Premierul nipon l-a adus pe Asimo ca recunoștiință pentru că termenul robot a fost creat de un ceh, Karel Capek, care în 1921 a scris o piesă de teatru în caree folosea termenul, provenit din cehescul rabota (corvoadă, muncă neplăcută, repetitivă).


Karel Capek (sursa - Wikimedia Commons)

În piesa de teatru SF numită ”Rossumovi univerzální roboti” sunt produși un fel de oameni artificiali care ajung să se revolte și să ”șteargă” rasa umană de pe planetă. Din fericire, nimic din realitate nu arată că așa ceva s-ar putea întâmpla.

De ce roboții sunt priviți și cu iubire și cu teamă

Sunt mai mulți roboți faimoși în prezent: Pepper, Sophia, Atlas, dar ideea de ființă umanoidă din metal, lemn sau pământ sau cu puteri fantastice a apărut încă de acum mii de ani, regăsindu-se în vechile epopei și în diverse legende. Celebrele sunt și automatele mecanice de acum câteva secole, dar și cele despre care se bănuiește că ar fi fost construite acum două milenii de Heron din Alexandria.



Oamenii au fost fascinați de ființe care le seamănă, dar care sunt construite din alte materiale și au dimensiuni mari și puteri superumane. A existat o fascinație față de ce s-ar putea întâmpla în creierul acestor ființe (malefice) și s-au născut și multe creații literare în care roboți plămădiți de om ajung să se răzbune și să facă mult rău oamenilor.

Este o diferență enormă în modul în care sunt priviți roboții în cultura japoneză, față de cea americană. În Japonia sunt mult mai acceptați, sunt foarte mulți roboți casnici sau diverși roboți cu înfățișare simaptică, în timp ce în cultura americană se tinde spre roboți mai mari, mai ”fioroși” și spre cei care poit fi folosiți și în aplicații militare.



Acceptarea largă a roboților în Japonia se datorează și religiei (șintoismul sau shinto, care a precedat budismul) pune la mare preț animismul - investirea obiectelor și fenomenelor naturii cu atribute umane. Practic, ei cred că și obiectele artificiale au un fel de suflet și că sunt în perfectă armonie cu ființa umană.


Robot al firmei spaniole PAL

Realitatea este mult mai prietenoasă decât scenariile SF, iar roboții de acum sunt departe de a fi în măsură să acționeze de capul lor, să aibă sentimente sau să vrea să cucerească lumea. Cei mai mulți roboți nu sunt în case, puși pe spionat, ci sunt în uzine unde ridică piese grele și fac, chiar și de mii de ori pe zi, același traseu, cu atenție prestabilit de angajații umani.

Robotica - Un domeniu cu o diversitate fantastică

Sunt multe feluri de roboți, cei mai des întâlniți fiind cei industriali din marile uzine, în general brațe portocalii sau albe care se mișcă repetitiv în interiorul unor cuști de fier gândite să protejeze angajații umani. Cei mai mari roboți industriali costă sute de mii de euro, cei mai mici, câteva mii.



În ultimii 10 ani s-a dezvoltat fantastic segmentul așa-numiților roboți colaborativi - coboții - care sunt mai mici decât cei industriali, mai preciși și, mai ales, pot împărți același spațiu de lucru cu oamenii.

Anul trecut s-au vândut cam 60.000 de roboți colaborativi, iar estimările indică vânzări de peste 350.000 unități în 2022 și 730.000 în 2025. Cei mai ieftini sunt și sub 15.000 euro, iar cei mai scumpi, peste 50.000 euro, dar depinde enorm în funcție de ce pot face și de cine îi produce.


Robotul șahist

Roboții industriali rămân cei mai numeroși și au pătruns prima oară în fabrici acum peste 40 de ani. Acum, până și la Dacia există sute de roboți care fac muncile grele, repetitive și mută piesele cu greutate mare. În 2018 s-au vândut în lume peste 400.000 de roboți industriali de toate felurile, nou record și valoare dublă față de 2013. Se estimeză că în lume sunt folosiți peste 3 milioane de roboți industriali, iar cea mai mare creștere este în China, unde salariile au tot crescut și automatizarea devine o soluție viabilă.

Printre cei mai mari producători de roboți industriali se numără ABB, FANUC, KUKA și Universal Robots. În lumea roboților industriali a fost mare freamăt în 2016 când grupul chinez Midea a preluat compania germană KUKA din care acum a ajuns să dețină 95%.

Intențiile chinezilor îngrijorează multă lume în Germania, iar despre acest lucru au scris publicații precum Deutsche Welle și Financial Times. În noiembrie anul trecut CEO-ul KUKA, care conducea de zece ani compania, a părăsit funcția în mod suprinzător și au apărut din nou temeri legate de intențiile chinezilor. În zece ani vânzările companiei au crescut de patru ori, iar pe piața chineză, de zece ori. Însă în Germania mai mulți oficiali spun că nu este normal ca tehnologii strategice să ajungă pe mâna chinezilor și se solicită schimbări legislative pentru blocarea chinezilor.



Sunt foarte multe tipuri de roboți și multe moduri de a-i categorisi. Deja sute de mii de oameni au robot-aspirator, cresc vânzările roboților umanoizi sau ale micilor animale gândite să-și distreze cumpărătorii. La polul opus se discută serios despre care să fie poziția față de puternicii roboți militari și se caută întocmirea unor convenții care să prevină înarmarea.

Sunt folosiți roboți în chirurgie, în spațiul cosmic, în explorarea locurilor unde s-au petrecut dezastre, dar roboții sunt folosiți și pentru distracții de adulți, fiind pe piață roboți sexuali care costă peste 6.000 de euro.


La expoziția European Robotics Forum

Marea întrebare, repetată extrem de des în ultimii ani, este când, și dacă, roboții ne vor lua locurile de muncă. Pentru moment nu se pune problema, mai ales că roboții sunt scumpi și doar companiile foarte mari își pot permite flote uriașe.



Roboții, prin presiunea pe care o pun cel puțin teoretic, ne pot face să gândim mai mult, să alegem job-uri mai creative și să ne decidem să ne recalificăm mai des de-a lungul carierei. Roboții deja iau din job-urile cu multă repetitivitate, dar ne pot stimula pe noi oamenii să activăm pe poziții unde este nevoie de mai multă creativitate.

La București s-a ținut în aceste zile evenimentul European Robotics Forum unde au fost aduși zeci de roboți de toate tipurile, de la unii de câteva mii de euro, până la cei de un milion de euro.

Iată câteva dintre poveștile lor.

Robotul ”de un milion de euro”

Robotul REEM-C este produs de o companie din Barcelona - PAL Robotics - a fost dezvoltat acum câțiva ani și este ”înzestrat” cu mulți senzori. Are 1,65 metri înalțime, 80 kg greutate, poate sta într-un singur picior și poate duce maxim 10 kg cu ambele mâini. Simte presiunea aplicată de cineva și se adaptează în funcție de forța apăsării.



În funcție de programul care este instalat, robotul poate detecta în ce limbă i se vorbește (9 limbi) și poate răspunde la diverse comenzi. Este folosit în proiecte de cercetare, în țări precum Rusia, Germania, Mexic sau Spania, în special la universități.

Prețul unui astfel de robot este de aprope un milion de euro și există doar cinci astfel de roboți. Cei de la PAL spun că prețul este încă mare fiindcă tehnologia este complexă și trebuie construit fiecare robot în parte, producția neajungând să fie una de volum, care să permită scăderea puternică a costurilor.


Specificațiile lui REEM-C față de Talos

De precizat că spaniolii nu l-au adus pe Talos, cel mai nou și performant robot al lor, ci pe REEM-C, un robot lansat acum mai mulți ani și modernizat între timp. Specificațiile lui REEM-C diferă față de cele ale lui Talos, unele fiind superioare, iar altele, inferioare.

Robotul de servicii

Bucharest Promo Robots, companie care integrează roboți de servicii, îi aduce din străinătate și instalează software pentru ca roboții umanoizi să fie folosiți pe diverse poziții, cum ar fi recepționer sau asistent în bănci și muzee. Există câțiva roboți în clădiri de birouri din București și Cluj și sunt dotați cu soft-uri de recunoaștere facială. Angajații pot, spre exemplu, să se identifice când vin la muncă sau pot afla ce întâlniri sunt în clădire sau chiar și ce meniu este la cantină. Informațiile introduse sunt în funcție de ce solicită companiile.



Robotul poate să răspundă și la unele întrebări, în funcție de ce cuvinte cheie i se pun în memorie. Robotul cântărește 130 kg și are o bază cu roți care se poate mișca, existând o o variantă în care robotul are o hartă cu ajutorul căreia se poate deplasa pe anumite trasee, la anumite ore. Poate fi folosit și pentru patrulare în aeroporturi (roboți de acest tip sunt instalați în locuri din SUA, Spania, Rusia și Kazahstan).

Costul de implementare al unui astfel de robot este de aproximativ 30.000 de euro pentru o companie care vrea un altfel de ”strop” de automatizare. Integrarea de soft este făcută de Bucharest Robots și nu se face ușor, fiindcă trebuie respectate multe cerințe de securitate și trebuie decis ce informații sunt stocate local și care nu. Integrarea unui robot poate dura și șase luni, incluzând toate procedurile necesare.

Roboți super-prietenoși

LuxAI, o companie din Luxemburg, a avut, fără îndoială, cei mai simpatici roboței de la expoziție, fiind vorba de doi umanoizi de nici 65 cm înălțime gândiți să ajute copiii cu autism. Îi pot distra pe copii, le pot spune povești, pot răspunde la întrebări și îi pot învăța diverse lucruri. Aplicațiile de tip text-to-speech pot fi folosite în diverse limbi.

Costul este de 6.000 de euro, robotul are 5 kg și poate fi programat în diverse moduri, dar nu se poate deplasa, astfel că trebuie folosit la punct fix.



Roboții sunt gândiți să creeze o legătură între copii cu autism, terapeuți și părinți și practic copiii sunt încurajați să interacționeze cu robotul, să-i vorbească și să dea mâna cu el. Copiii stabilesc mai ușoe legătura cu terapeuții datorită robotului, fiindcă pun întrebări despre el și sunt amuzați de cum se comportă roboțelul.

Robotul șahist

Robotul șahist a fost dezvoltat de gigantul suedez ABB, în 2014 și este ceea ce compania numește ”robot pionier”, fiindcă pe astfel de roboți compania testează tehnologii care ajung apoi pe roboții industriali mari ce pot ridica și peste o tonă. Practic este un fel de robot de test, iar în România sunt trei roboți ABB care joacă șah.



Poate fi programat să joace și precum un mare maestru, dar și precum un începător, în funcție de dorințe și nevoi. Cum funcționează? Există senzori și în piese și în tablă, iar informațiile sunt transmise printr-un cablu USB normal către robotul unde soft-ul joacă șah exact ca un laptop sau desktop. Acel joc de șah dă informații mâinilor mecanice, iar acestea iau deciziile unde să se ducă pe tabla de șah și practic mișcă piesele.

Nu există o cameră video, tabla de șah are un punct ZERO și fiecare pătrățică este calculată față de acel punct, iar prima pătrățică este cu 50 mm mutată pe axa X sau Y. Practic el joacă șah ”în orb” dar i s-au dat coordonate matematice exacte privind mărimea tablei. Ar fi mult mai greu dacă brațul robotic ar avea cameră video și ar așeza piesele în funcție de ce vede camera, fiindcă soft-ul ar fi mult mai greu de gestionat pentru că la senzori sunt poziții unice, iar la cameră sunt milioane de poziții care ar trebui gestionate.



La expoziție au mai fost aduși diverși roboți industriali de la companii precum Universal Robots sau KUKA, o companie croată a adus drone ce pot fi folosite în intervențiii de salvare, iar HEBI Robotics a adus roboți modulari care pot simula mâini, picioare sau animale cu mai multe membre.

La alte standuri erau ”mâini inteligente”, dar au fost expuși și roboți pentru depozite logistice, domeniu unde companii precum Amazon, dar și chinezii, au investit enorm în automatizare.



Citeste mai multe despre   



Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.
















4761 vizualizari

  • +4 (6 voturi)    
    Nu doar roboti (Sâmbătă, 23 martie 2019, 9:42)

    datornicu [utilizator]

    Robotii in sine nu ne vor fura locurile de munca.
    Combinatia de roboti,software si automatizare mai mult ca sigur va duce la scaderea cu 47% a joburilor in urmatorii ani (si asta conform studiilor din 2013).
    Soft-ul care deschide automat bariera nu e un robot dar brusc a eliminat 1 job.
    La fel si self-checkouturile din super-marketuri (nu sunt roboti in sine)
    Nici masinile care se conduc singura nu vor fi chiar roboti umanoizi.
    Efectul va fi acelasi ..

    Bineinteles e o bomba cu ceas pentru societate ... dar cum Romania este cu 20 ani in urma si inca in perioada de "tranzitie" nu ne facem griji inca..
    • +1 (5 voturi)    
      Există o problemă socială, chiar și fără roboți (Sâmbătă, 23 martie 2019, 11:36)

      Harald [utilizator] i-a raspuns lui datornicu

      Armata americană nu recrutează oameni cu un IQ sub 83 pentru că nu are nimic de făcut pentru ei. Nu au capacitatea de a învăța nici lucrurile necesare pentru cele mai mărunte posturi de care e nevoie într-o armată modernă.

      Dar oamenii ăștia reprezintă 10% din populație, iar în România reprezintă probabil chiar mai mult, poate 12-15%. Ce activități pot practica asemenea oameni, astfel încât să-și asigure și ei traiul?
      • +1 (1 vot)    
        hei (Sâmbătă, 23 martie 2019, 23:28)

        john70 [utilizator] i-a raspuns lui Harald

        Venitul minim garantat.
        • 0 (0 voturi)    
          Dacă plătești oameni ca să nu facă nimic (Luni, 25 martie 2019, 8:32)

          Harald [utilizator] i-a raspuns lui john70

          exact asta o să se întâmple, n-or să facă nimic.

          Pe lângă asta, IQ-ul depinde de părinți biologici. Asta însemnând că vei avea generații succesive din aceleași familii, plătite să nu facă nimic. Crezi că asta îi va face mai inteligenți?
    • +1 (7 voturi)    
      Deschiderea barierei nu era o muncă utilă (Sâmbătă, 23 martie 2019, 11:43)

      Harald [utilizator] i-a raspuns lui datornicu

      Oamenii au în primul rând nevoie de hrană și adăpost, iar aici intră și îmbrăcămintea / încălțămintea, nu doar locuința.

      Deschiderea barierei era oricum un job parazitar, e foarte bine că a fost automatizată. Job-urile necesare societății sunt cele îndreptate efectiv spre satisfacerea unor nevoi reale, nu cele create doar fiindcă că o organizație are prea mulți bani pentru binele ei și își permite să pună oameni la bariere.

      Există chiar și în România destule bariere pe care le deschide recepționera de la firmă sau de hotel, apăsând pe un buton și uitându-se pe camerele de supraveghere. Nu trebuie neapărat să stea un om într-o gheretă lângă barieră, că nu produce nimic util stând acolo.
      • +4 (4 voturi)    
        Nene Haralde. (Sâmbătă, 23 martie 2019, 23:32)

        Rahan5 [utilizator] i-a raspuns lui Harald

        Bariera nu e un robot, e o automatizare.
        ,,Robotul minim" in conceptia mea trebuie sa aiba o baza cu cel putin un brat care sa apuce in genul mainii umane. Desigur actionat de un calculator, cu senzori etc. . Robotii, ca si masinile unelte automate nu gandesc, doar extind la nivelul a cel putin un brat apucator actiunea asupra unor obiecte / piese etc.
        Si unele si altele functioneaza dirijate de un calculator care functioneaza pe baza unui program si care are foarte putina asemanare cu functionarea creierului uman.
        Care da si avantaje: Un calculator electronic pe baza unui anumit program poate face lucruri mult mai rapid decat creierul uman. Dar este ca si cand ai compara o pasare cu un om evidentind ca o pasare poate folosii curentii de aer mai bine ca omul. Deci pasarea e mai inteligenta decat omul.
        • 0 (2 voturi)    
          Nu pare foarte coerent ce încerci să susții (Luni, 25 martie 2019, 1:49)

          Harald [utilizator] i-a raspuns lui Rahan5

          Comentariul la care am răspuns susținea (destul de corect) că și automatizările fură locurile de muncă, nu doar roboții. Tu ce încerci să susții?


Abonare la comentarii cu RSS

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version