Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
Împreună cu Galileo, destinat navigării prin satelit, Copernicus este un program al UE orientat spre dezvoltarea de servicii de informații europene bazate pe observarea Pământului din satelit și pe analiza de date in situ (nu în spațiu). Această inițiativă este condusă de Comisia Europeană în parteneriat cu Agenția Spațială Europeană (ESA) și cu Agenția Europeană de Mediu (AEM).
Șapte sateliți Sentinel sunt deja pe orbită - alți câțiva sunt în construcție - și furnizează date de observare a Pământului, utilizate atât pentru monitorizarea climei cât și a poluării și pentru a evalua daunele cauzate de dezastre naturale.
"Nu există nimic comparabil în lume, Europa este la cel mai înalt nivel", potrivit lui Josef Aschbacher, directorul de departament la ESA.
În cadrul unui comitet de politică industrială, miercuri, ESA a decis „extinderea acestui sistem cu o nouă generație de sateliți”, un fel de „Copernic 2.0”, pentru o sumă totală de 2,5 miliarde de euro, a explicat acesta pentru AFP.
Acești șase sateliți Sentinel, fiecare pentru o misiune specifică, ar trebui lansați între 2025 și 2029. Este planificată și o a doua navă spațială pentru fiecare misiune.
Misiunea CO2M (Sentinel 7) va monitoriza emisiile de CO2 produse de activitatea umană și va orienta astfel mai bine politicile pentru reducerea acestora. OHB-ul german a fost desemnat antreprenor principal industrial pentru această misiune, iar Thales Alenia Space (TAS) ca partener în Franța, potrivit comunicatelor de presă ale celor două grupuri.
Copernicus are trei componente:
1.O componentă de servicii : sistemul Copernicus oferă utilizatorilor date și informații standardizate, furnizate pe termen lung și pe baze durabile printr-un set de servicii asigurate de companii sau de entități publice și finanțate de Comisie. Informațiile pot fi folosite de către utilizatorii finali pentru o gamă largă de aplicații într-o varietate de domenii, cum ar fi dezvoltarea durabilă și protejarea naturii, planificarea regională și locală, agricultura, silvicultura, pescuitul, sănătatea, protecția civilă, infrastructura, transporturile și turismul.
2. O componentă spațială : aceasta asigură observațiile din spațiu pentru componenta de servicii. Agenția Spațială Europeană (ESA) coordonează această componentă și exploatează misiuni dedicate bazându-se pe Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT).
3. O componentăin situ : Copernicus colectează informații de la sistemele in situ, cum ar fi stațiile de la sol, care furnizează date obținute printr-o multitudine de senzori situați la sol, în largul mării sau în aer. Aceste date provin de la organizații din afara Europei și din țările UE.
Pe de alta parte, desi folosesc tehnica destul de veche, militara, dar totusi veche, rusii lanseaza cu o precizie foarte buna, necesitand putine corectii ulterioare, ceea ce salveaza destul de mult combustibil. Asta da sanse la o viata mai lunga a satelitului pe orbita. E ca si cu gazul rusesc, in principiu serviciul e de buna calitate, dar ramai la cheremul "imparatului suprem".
- au fost depăşite ţările care au dominat sectorul spaţial încă de la începuturile sale: SUA, care a realizat în 2018 ‘doar’ 31 de zboruri (27% din total), asta în ciuda aportului semnificativ al lui SpaceX, şi Rusia cu 20 de zboruri (18% din total).
https://www.scientia.ro/stiri-stiinta/stiri-astronomie/7301-ambitiile-spatiale-ale-chinei-evolutia-programului-spatial-chinez-in-raport-cu-marile-puteri-spatiale.html
- "Omenirea va asista la lansarea sondei Hope în spaţiu miercuri, 15 iulie 2020, la ora 00:51 (20:51 GMT), de la centrul spaţial japonez Tanegashima", a precizat agenţia WAM. "Numărătoarea inversă pentru această lansare a început după transferul reuşit al sondei din Emirate în Japonia, la finalul unei călătorii care a durat peste 83 de ore pe uscat, pe mare şi în aer"
https://www.economica.net/emiratele-arabe-unite-lansarea-primei-sonde-spatiale-arabe-spre-marte-va-avea-loc-pe-15-iulie_184729.html