O echipa de cercetatori care analiza o portiune nou expusa de sol in Groenlanda crede ca a descoperit cele mai vechi fosile cunoscute pana acum, ramasite ale unor structuri pluristratificate de microorganisme care ar fi trait in urma cu 3.700 de milioane de ani, relateaza The Washington Post.
Daca aceasta descoperire ar fi acceptata de comunitatea stiintifica, ar insemna ca recordul pentru cea mai veche structura fosila descoperita vreodata sa fie mutat cu 200 de milioane de ani mai in urma decat era acceptat pana in prezent. Acest lucru ar sustine ipoteza conform careia viata pe Pamant ar fi aparut foarte devreme si ca diferite forme de viata ar putea fi o prezenta obisnuita in univers.
Aceste structuri ar putea dovedi ca viata a aparut la 800 de milioane de ani dupa formarea Pamantului, care are o varsta estimata de 4,5 miliarde de ani.
Descoperirea a fost facuta de catre cercetatori in iulie 2012 in timp ce examinau portiunile de teren din Isua, o regiune a Groenlandei. Rezultatele au fost publicate miercuri in revista Nature, intr-un articol intitulat "Aparitia rapida a vietii demonstrata de descoperirea unor structuri microbiene vechi de 3.700 de milioane de ani". Cercetatorii au putut observa niste structuri conice, care masurau intre unu si patru centimetri. Dupa relatarile cercetatorilor, acestea aratau precum niste stromatoliti (structuri pluristratificate de microorganisme fosilizate).
Analizele de laborator au aratat ca respectiva formatiune avea o vechime de 3.700 de milioane de ani, a relatat coordonatorul studiului, Allen Nutman, geolog la Universitatea Wollongong. Oamenii de stiinta au putut stabili varsta rocilor prin datare radiometrica, masurand abundenta elementelor create de descompunerea constanta a uraniului. Trebuie mentionat ca rocile foarte vechi (mai vechi de 3.000 de milioane de ani) se gasesc extrem de rar, deoarece suprafata Pamantului a fost erodata cu trecerea timpului si reciclata prin miscarile tectonice.
Totusi, Abigail Allwood, geolog la NASA, avertizeaza ca dovezile pentru autenticitatea stromatolitilor din Groenlanda "nu sunt chiar atat de concludente pe cat ne-am astepta pentru o ipoteza atat de extraordinara. [...] S-ar putea sa fie intr-adevar biologice, dar este dificil sa eliminam complet posibilitatea ca ele sa se fi format prin precipitatie minerala localizata din apa de mare".
Nutman ramane totusi optimist cu privire la descoperirea sa si se bucura de asemenea si de sustinerea altor colegi, cum ar fi William Schopf, un pionier al paleobiologiei de la Universitatea din California, Los Angeles.
Cercetatorii australieni nu sustin totusi ca acesti stromatoliti ar fi primele forme de viata de pe pamant, avand in vedere ca sunt organisme destul de complexe, capabile de fotosinteza. Ei ar fi mai degraba descendentii unor forme de viata si mai rudimentare.
1
3
