Toamna este un anotimp mult mai putin capricios decat altele, cu multe zile senine chiar si la munte. In unii ani poate insa sa ninga in septembrie, la fel cum in mod exceptional se pot depasi si 40 de grade in aceeasi luna. In noiembrie au fost si peste 30 de grade in tara, dar au existat si ani in care in octombrie s-a depus strat de zapada si la campie. Mai jos puteti citi pe larg despre recordurile climatice ale toamnei, despre lungile perioade fara ploaie, despre vant puternic si despre anii in care iarna vrea sa vina cu doua - trei luni inainte de vreme.
Zile speciale din ultimii ani
Pe 29 septembrie au fost -6 grade la Miercurea Ciuc, iar o zi mai tarziu au fost -7, orasul din Harghita fiind locul cel mai rece din Europa, cu temperaturi mai scazute decat cele inregistrate la peste 3.000 m in Alpi sau in nordul Rusiei europene. Tot la inceput de octombrie stratul de zapada a depasit 80 cm la varful Omu.
Lucrurile au stat cu totul diferit in octombrie, in saptamana 16-22 fiind trei zile in care maximele s-au apropiat de 29 de grade, la Baile Herculane, la Calafat, dar si la lasi.
Apoi vremea s-a racit si s-a stricat, culminand cu vanturile puternice de la finalul lunii. De exemplu pe 30 octombrie vantul a batut cu 140 km/h in rafale la Bisoca, o comuna din muntii Buzaului, iar pe 29 octombrie vitezele au atins 97 km/h la Tarnaveni si Huedin, in Ardeal.
Pe 1 octombrie 2013 a nins la Brasov si s-a depus si un mic strat de zapada. Pe de alta parte, pe 22 noiembrie 2015 minimele au fost de 17 grade la Giurgiu si Cernavoda, cele mai ridicate pentru o noapte de noiembrie de cand se fac masuratori. Iata si cateva exemple de zi: pe 10 noiembrie 2010 au fost 27 de grade la Calarasi, iar pe 29 noiembrie 2012 au fost 22 de grade in acelasi oras, care detine si recordul absolut pentru noiembrie.
Cele mai calde zile de toamna din ultimii ani au fost la inceput de septembrie 2015 cand s-au depasit in mod repetat 38 de grade in locuri precum Botosani, Calarasi, Calafat sau Slobozia.
Un anotimp mult mai stabil decat primavara
Septembrie este o luna cu vreme mai stabila decat august datorita modificarilor ce apar in circulatia maselor de aer deasupra continentului. La munte pot fi multe zile senine la rand si uneori la altitudini mai joase poate sa nu ploua deloc toata luna. Maximele absolute au depasit 35 de grade in mai toate orasele din tara, minimele au scazut peste tot sub zero grade.
Octombrie este in general o luna stabila si cu precipitatii scazute, dar se simte influenta maselor de aer din Estul Europei si, spre finalul lunii se poate depune strat de zapada iar minimele pot scadea la sub -10 grade. Insa au fost cazuri in care vara s-a reintors si temperaturile au depasit 30 de grade in majoritatea oraselor.
Noiembrie "inclina" mult mai mult catre iarna, iar Romania se afla la zona de contact dintre masele de aer rece care vin din estul continentului si cele mai umede si calde care vin din vest si din sud. Zilele noroase sunt mai multe, la fel si cele cu ninsoare, iar vantul bate mai tare.
Cele mai calde zile de toamna
In septembrie 1946 la Strehaia au fost 43,5 grade, cu doar un grad sub recordul absolut de caldura inregistrat in tara. La Giurgiu au fost 42,2 grade si temperaturile au trecut de 40 de grade in mai multe orase, pana si la Brasov fiind 35 de grade.
Cea mai mare temperatura de octombrie din istoria masuratorilor meteorologice a fost de 39 de grade, la Armasesti (Ialomita) acum 65 de ani. Maximele absolute pentru octombrie indica 36 de grade la Drobeta Turnu Severin, 34 de grade la Iasi si 28 de grade la Predeal.
In noiembrie temperaturi exceptional de mari s-au inregistrat acum 91 de ani cand au fost 30,5 grade la Calarasi, 30,2 grade la Botosani, 29,4 de grade la Bucuresti.si 29 de grade la Iasi. Valorile sunt greu de egalat daca ne gandim ca sunt ani in care in noiembrie abia se ating 20-22 de grade.
Cele mai reci zile de toamna
Cea mai rece zi de toamna calendaristica a fost la final de noiembrie 1993 cand la Joseni s-au inregistrat -28,3 grade. Minimele absolute ale lunii au scazut la sub - 25 de grade si in alti "poli ai frigului", precum Miercurea Ciuc si Intorsura Buzaului, iar la Constanta au fost -11,7 grade.
Cea mai rece temperatura din octombrie s-a inregistrat acum 29 de ani la Intorsura Buzaului cand au fost -21,3 grade. In majoritatea oraselor din tara minimele absolute ale lunii s-au situat in intervalul -11 -7 grade.
Temperaturile in Europa la ora publicarii articolului (sursa - meteociel.fr)
In septembrie in mod exceptional temperaturile au scazut la sub -10 grade, minima fiind de -10,7 grade la Toplita, in 1997, in acelasi an fiind -10 grade la Miercurea Ciuc. In aproape toate orasele tarii temperaturile au scazut sub zero macar o data in septembrie: de exemplu la Bucuresti au fost -3 grade, la fel si la Iasi si Tg Mures. Doar in cateva locuri din sud-est minimele absolute au fost undeva in intervalul 0-1 grad.
Inghet, ninsori, strat de zapada
Primul inghet se produce in cele mai multe localitati in a doua parte a lui octombrie, iar in Dobrogea si pe Litoral, in noiembrie. In "polii frigului "primul inghet se produce in medie la jumatatea lui septembrie.
Cand au fost cele mai timpurii ninsori? La Predeal a nins pe 8 septembrie, la Miercurea Ciuc pe 27 septembrie, la Iasi pe 1 octombrie, la Tg Mures pe 3, iar la Sibiu, pe 4 octombrie. La Constanta a nins pe 6 octombrie, iar la Drobeta Turnu Severin, pe 17 octombrie. Datele se refera insa la zile in care a nins foarte putin si nu s-a depus strat de zapada.
Au fost insa ani in care s-a depus strat de zapada toamna si in afara zonelor montane. De exemplu, in octombrie 1997 au fost 10 cm la Bucuresti, in 1991 au fost 18 cm la Campina si in octombrie 1972 au fost 12 cm la Brasov.
In noiembrie ninsorile pot fi mult mai consistente si recodurile arata, spre exemplu, 48 cm la Campina, 45 cm la Bacau si 38 cm la Brasov.
Anotimpul cu zeci de zile fara ploaie
Toamna ploua mai putin ca primavara si mult mai putin ca vara (la munte cu peste 50% mai putin) si tot toamna s-au inregisrat pentru majoritatea statiilor cele mai mari intervale fara precipitatii. De exemplu in toamna lui 1969 au fost 57 de zile consecutive fara ploaie la Grivita, 47 la Tg Jiu si 45 la Bucuresti.
Chiar si la munte au fost intervale lungi fara ploaie: la varful Tarcu au fost 38 de zile in toamna aceluiasi 1969, la Predeal au fost 33 de zile in 2000, iar la Sinaia (cota 1500) au fost 34 de zile, tot in 2000.
Uneori poate sa ploua extrem de mult toamna. De exemplu au fost ani in care la Iasi in septembrie cantitatea s-a apropiat de 185 mm, de patru ori peste medie, iar la Campina, in noiembrie, totalul a depasit 190 mm, de peste trei ori peste media multianuala. Si cantitatile zilnice cazute pot depasi media lunara, totalizand peste 90-100 mm.
Vremea la munte
Daca in majoritatea localitatilor de la podis si campie media temperaturilor este cuprinsa intre 9 si 13 grade, la munte valorile sunt mult mai mici: la Omu media toamnei este de -1, pe varful Lacauti este de 3 grade, iar la Predeal, de aproape 6 grade.
Cele mai calde zile de septembrie au adus temperaturi de aproape 29 de grade la Predeal, de 26 de grade la Sinaia, cota 1500 si de peste 19 grade la Omu. Chiar si in noiembrie temperaturile trec in mod exceptional de 20 de grade la peste 1.000 de metri altitudine.
Cele mai reci zile de toamna nu sunt o gluma la munte. La varful Omu minimele au scazut la sub -30 de grade in noiembrie si la -15 grade in septembrie, in timp ce la Predeal au fost -13 grade in octombrie, iar la cota 1500, in Sinaia, minima pentru septembrie a scazut la sub -7 grade.
Ninsorile pot fi consistente la munte inca din septembrie. De exemplu in 1964 au fost 63 cm la Omu si 23 cm la Paltinis, in acelasi an fiind 15 cm la Predeal. In octombrie stratul de zapada a ajuns si la 50 cm la Sinaia si la 84 cm la varful Omu, dar in noiembrie lucrurile stau cu totul diferit. in 1995 grosimea stratului a ajuns la 140 cm la Omu si 90 cm la Predeal.
Surse
Pentru acest material am folosit tabele climatice detaliate disponibile online pe platforma TuTiempo si date mai recente pentru maxime si minime zilnice disponibile pe WeatherOnline.
Pentru bilanturi lunare cu principalii indicatori meteorologici am consultat datele OGIMET.
Pentru datele istorice si pentru extremele legate de ploaie, vant, ninsoare si strat de zapada am folosit doua carti de specialitate
Administratia Nationala de Meteorologie - Clima Romaniei, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2008
Stancescu I, Ballif S - Meteorologie si drumetie - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1976
Pentru minime si maxime lunare am utilizat diverse editii ale Anuarului Statistic al Romaniei, capitolul Geografie, Meteorologie si Mediu inconjurator.
6
3
