Impactul asteroidului care a dus la dispariția dinozaurilor și a trei sferturi din toate formele de viață de pe Pământ în urmă cu 66 de milioane de ani este cunoscut de majoritatea oamenilor. Dar aceasta a fost doar una din cele cinci extincții în masă ale planetei de la apariția vieții în urmă cu 3,5 miliarde de ani și n-a fost cel mai grav, scrie CNN.

Dinozauri muzeuFoto: Peter Menzel-Dinamation / Sciencephoto / Profimedia

Oamenii de știință cred acum că au identificat o nouă extincție în masă în înregistrările fosile și este una care le-a permis dinozaurilor să domine Pământul timp de 200 de milioane de ani. Evenimentul a avut loc în urmă cu 232-234 milioane de ani și a fost numit Episodul Carnian Pluvial.

„Până acum paleontologii au identificat cinci 'mari' extincții în masă în ultimii 500 de milioane de ani de istorie a vieții”, afirmă Jacopo Dal Corso, un geolog la Facultatea de Geoștiințe a Universității Wuhan și co-autor al studiului.

„Fiecare din acestea a avut un efect profund asupra evoluției Pământului și a vieții. Am identificat un alt eveniment de extincție în masă care a avut un rol major în resetarea vieții pe pământ și în oceane, acesta marcând originea ecosistemelor moderne”, adaugă Dal Corso.

Potrivit cercetătorilor cauza extincției a constituit-o cel mai probabil o serie de erupții vulcanice masive în ceea ce este în prezent vestul Canadei, cantități uriașe de bazalt vulcanic erupând și formând ulterior majoritatea coastei de vest a Americii de Nord.

„Aceste erupții au fost atât de uriașe încât au pompat cantități vaste de gaze de seră ca dioxidul de carbon cauzând o creștere abruptă a încălzirii planetei”, afirmă Dal Corso, schimbările climatice cauzând o pierdere majoră a biodiversității în oceane și pe pământ.

Imediat după extincție noi grupuri au umplut nișele ecologice, formând ecosisteme similare cu cele moderne. Schimbările în climă au încurajat răspândirea plantelor și expansiunea pădurilor conifere - copacii mereu verzi cu care suntem atât de familiari astăzi.

Însă nu doar dinozaurii au avut de beneficiat. Multe grupuri de plante și animale moderne au apărut la momentul respectiv, printre acestea numărându-se primele broaște țestoase, sopârle, crocodili și primele mamifere. Episodul Carnian Pluvial a afectat și viața din oceane, provocând dispariția a 33% din viața marină, potrivit studiului publicat în revista Scientific Advances.

Episodul a marcat apariția tipurilor de corali pe care îi vedem astăzi, precum și a numeroase grupuri de plancton modern, sugerând schimbări profunde în compoziția oceanelor după extincția în masă.

Încălzirea climei a fost asociată cu o creștere a precipitaților, un episod de umiditate crescută care a durat în jur de un milion de ani fiind descoperit de cercetători încă din anii 1980. Însă „condițiile aride subite după episodul umed le-au acordat dinozaurilor șansa lor”, afirmă Mike Benton, profesor de paleontologia vertebratelor la Universitatea Briston din Regatul Unit și un alt co-autor al studiului.

„Știm că dinozaurii au apărut cu circa 20 de milioane de ani înainte de acest eveniment dar au rămas destul de rari și nesemnificativi până la Episodul Carnian Pluvial”, afirmă Benton.

Alfio Alessandro Chiarenza, un paleontolog și cercetător la University College din Londra susține însă că deși studiul evidențiază multe schimbări importante prin care viața de pe Pământ a trecut în perioada de timp respectivă el este „precaut în a defini aceasta drept o extincție în masă”, precizând că „informațiile noastre despre evoluția biodiversității în timp și spațiu sunt adesea deficitare dată fiind lipsa de uniformitate a înregistrărilor fosile”.

„Fosile ar putea fi 'ascunse' în roci pe care nu le-am investigat încă sau care pur și simplu nu s-au păstrat până în ziua de azi”, a adăugat acesta.

Oamenii de știință cataloghează de regulă o extincție în masă ca fiind dispariția a cel puțin 50% din toate speciile existente pe planetă. Cea mai severă extincție în masă a avut loc în urmă cu 250 de milioane de ani, producând dispariția a 95% din toate speciile, fiind cauzată cel mai probabil de o serie de erupții vulcanice masive din Siberia.

Citește și: