Science Weekend: O nouă teorie spune că explozia din Tunguska a fost un asteroid de 200 m care a „ratat” impactul cu Pământul

de A.Th.C.     HotNews.ro
Vineri, 16 octombrie 2020, 21:04 Science - Terra


Fenomenul Tunguska pe hartă
Foto: Wikipedia
În dimineața zilei de 30 iunie 1908 pământul s-a cutremurat în Asia centrală și o serie de mingi de foc zburătoare, provocând un șir înspăimântător de explozii, au fost observate pe cerul de deasupra râului Tunguska. Nori ciudați, apusuri colorate și o luminiscență slabă pe timp de noapte au fost raportate până în îndepărtata Europă.

Probabil că mii de oameni pe o rază de 1.500 km au observat Evenimentul Tunguska. Totuși, din cauza ariei afectate atât de îndepărtate, mărturii de la martori oculari au fost colectate numai după o jumătate de secol, iar cele mai multe au fost istorisiri orale la mâna a doua. În 2008 a reapărut un material nepublicat colectat de etnograful rus Sevʼian Vanștein, cu relatări la prima mână despre eveniment.

În ciuda popularității în cultura pop, datele științifice solide privind Evenimentul Tunguska sunt sărace. După 1928 peste 40 de expediții au explorat aria, prelevând mostre de sol, pietre și chiar arbori culcați de explozie, cu rezultate incerte. Înregistrări seismice și ale presiunuii aerului, efectuate îndată după explozie, supraviețuiesc până azi și observații ale pădurii devastate au fost cartografiate după 30 de ani. Explozia a fost suficient de puternică pentru a culca 80 de milioane de arbori.



Foto: Expediția Leon Kulik, 1938

Fondate pe sărace date solide (ca prezența unui crater sau un meteorit) și pe mărturii contradictorii, multe teorii de credibilitate diversă au fost propuse de-a lungul timpului.

La vremea aceea, ziarele internaționale au speculat pe marginea unei erupții vulcanice. Savanți ruși, ca dr. Arkadi Vosnesenski, directorul Obesrvatorului Magnetografic și Meteorologic din Irkutsk, au speculat despre un impact cosmic. În 1927, mineralogul Leonid Alexeievici Kulik de la Institutul Meteorologic al Rusiei a explicat evenimentul ca fiind explozia în aer a unui meteorit, datorită absenței unui crater la sol și descoperirii de praf interplanetar în turful din zonă. În 1934, astronomi sovietici au propus varianta unei comete care a explodat în Tunguska, pornind de la studiul lui Kulik. Un asemenea corp din gheață s-ar încălzi rapid și s-ar evapora exploziv în aer, fără a lovi solul. Exploziile consecutive ar fi fost suficient de puternice pentru a culca arborii fără a forma un crater și a lăsa multe dovezi.

Un nou studiu efectuat de Daniil Hrennikov și colegii de la Universitatea Federală Siberiană din Rusia încearcă să răspundă la întrebarea privind natura impactului folosind simulări computerizate. Au simulat efectele unui asteroid – compus din stâncă și aliaje metalice - și ale unei comete – compuse mai ales din gheață și urme de praf interplanetar – de dimensiuni variind între 50 și 200 m și intrând în atmosfera Pământului cu o viteză de 20 km/s. Simulările arată cum frecarea cu aerul încălzește acele obiecte, dar în timp ce piatra și metalul se vaporizează la 3.000 de grade Celsius, apa se evaporă la 100 de grade. Calculele autorilor arată că un corp din gheață suficient de mare ca să explice devastarea din Tunguska nu ar fi parcurs mai mult de 300 km prin atmosferă fără să se vaporizeze complet. Unele rapoarte asupra Evenimentului Tunguska descriu o serie de explozii pe cer care sugerează o traiectorie de 700 km prin atmosferă. Conform autorilor, această observație exclude posibilitatea ca Evenimentul Tunguska să fi fost provocat de un corp din gheață. Numai un asteroid de 200 m din piatră și metal ar fi putut parcurge atât de mult.

Pentru a explica absența unui crater la sol, cercetătorii presupun că asteroidul nu a lovit de fapt Pământul, dar a intrat în atmosferă deasupra Siberiei și a zburat spre vest părăsind atmosfera deasupra Europei, provocând o serie de explozii la altitudine medie – explicând seria observată și culcarea arborilor în Siberia - și lăsând în urmă praf în atmosfera superioară – explicând norii ciudați de deasupra Europei.

Există exemple recente de evenimente similare. Pe 10 august 1972, un asteroid cu diametru estimat între 3 și 14 m a trecut la 57 km de Pământ, apărând ca o minge de foc pe cer văzută din Utah, SUA până în Alberta, Canada. Pe 15 februarie 2015, o minge de foc a strălucit deasupra orașului Celiabinsk din Rusia și a explodat. Lumina de la meteor a fost mai strălucitoare decât Soarele, vizibilă de la 100 km. Unii martori oculari au resimțit și o căldură intensă. Explozia a generat o sclipire luminoasă și o undă de șoc care a rănit aproape 1.500 de oameni.

Calculele arată că un impact direct cu asteroidul tungus ar fi creat un crater larg de 3 km (Forbes)




Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















31150 vizualizari

  • +9 (17 voturi)    
    Interesanta teorie (Vineri, 16 octombrie 2020, 22:08)

    feroviarul123 [utilizator]

    Dar are câteva hibe:
    1. Explozia ar fi creat totuși meteoriți care ar fi fost găsiți pe pământ. Zona a fost căutată intensiv tocmai pentru ca nu s-au găsit meteoriți.
    2. Nori luminoși de dupa explozie. Cerul a fost luminos câteva nopți dupa explozie lucru care se poate datora doar cristalelor de gheata dintr-o cometa. Lucru a fost observat la naveta spatiala care producea același gen de nori.
    3. Martorii au raportat mai multe explozii ca un baraj de artilerie. SI o culoare albastra. Care nu este comuna la meteoriti din piatra. In general cei metalici au culori functie de metalul din el. Cum arata o cometa nu știm. Barajul de artilerie contrazice explozia care ar fi aruncat meteoritul in afara atmosferei .
    4. Desi ricoseul este o posibilitate totusi unghiul observat de impact este prea mare pentru a fi plauzibil. Pentru a fi produs distrugerile de la sol obiectul trebuia sa ajungă foarte jos, de unde nu mai putea sa scape de atracția gravitaționala.
    • +10 (12 voturi)    
      @feroviarul123 (Vineri, 16 octombrie 2020, 23:07)

      adrian_rolland [utilizator] i-a raspuns lui feroviarul123

      Poate a fiost un meteorit ricosat totusi, arborii fiind doboriti de un bang sonic.
      • +3 (9 voturi)    
        Poate (Sâmbătă, 17 octombrie 2020, 0:24)

        feroviarul123 [utilizator] i-a raspuns lui adrian_rolland

        Dar cum explici barajul de artilerie și norii luminoși?
        La un ricoșeu urma de copaci ar fi trebuit sa fie o elipsa nu un fluture.
        • +3 (5 voturi)    
          Simplu (Sâmbătă, 17 octombrie 2020, 8:51)

          gamma [utilizator] i-a raspuns lui feroviarul123

          Barajul- multiple explozii mici , la fel ca la Celeabinsk cu una principala care a dat jos copacii prin unda de soc , si a fracturat obiectul in doua bucati suficient de mari cat sa revina in spatiu (poti sa revii in spatiu daca ai viteza si masa potrivita au calculat de la 200m in sus )
          Pt norii luminosi orice forma de praf fin (vulcanic de obicei) in atmosfera superioara creaaza nuclee de condensare si prin urmare nori si apusuri de soare ciudate . Nu are cum sa apara elipse in urma unei explozii . Explozia e una singura exact deasupra zonei afectate
          • +1 (7 voturi)    
            Din nou... (Sâmbătă, 17 octombrie 2020, 12:10)

            feroviarul123 [utilizator] i-a raspuns lui gamma

            Pentru cei care nu au vazut meteoriți in viata lor. Meteoriții nu sunt gloanțe de titan turnate sub presiune ci o adunătură de chestii care plutesc prin sistemul solar. In general aia din piatra sunt extrem de friabili si la intrarea in atmosfera tind sa se rupă in bucăți care creaza o zona de împrăștiere comparabila cu cea a unui cartus cu alice. In absolut toate cazurile cunoscute de meteoriți se găsesc pe o raza destul de mare bucăți mici dupa foarte multi ani.A se vedea Allende sau Orgueil .
            Poveștile cu explozia magica care nu a lăsat nici o urma sunt interesante dar foarte greu de dovedit.
            La fel norii creeați de exploziile vulcanice au culori total deosebite de cele observat la naveta spatiala care sunt produse de apa.
            Singura dovada care poate fi adusa in favoarea meteoritului este ca s-au găsit cantități microscopice de metale asociate cu meteoriții. Problema este ca nu știm exact din ce sunt fabricate cometele ele fiind totuși cauza ploilor de meteoriți deci conțin materie mai densa decât gheata observabila in coada.
            Pana când nu vor găsii o bucata de meteorit care sa fie de atunci eu prefer sa mizez pe cometa.
            • +5 (7 voturi)    
              Ok (Sâmbătă, 17 octombrie 2020, 13:33)

              gamma [utilizator] i-a raspuns lui feroviarul123

              N-are rost sa ma lupt cu cineva care habar n-are ca un nucleu de condensare implica apa .
              • +1 (7 voturi)    
                Incredibil (Sâmbătă, 17 octombrie 2020, 14:09)

                feroviarul123 [utilizator] i-a raspuns lui gamma

                Ce de specialiști in comete sau meteoriți găsești pe net. Eu colectez de foarte multi ani meteoriți si evident am citit o carte sau doua despre ei. Chiar si despre Tunguska am citit câteva cărți. De-aia si cunosc atâtea amănunte fata de "inamicii "mei care mai mult de 2 cuvinte nu sunt în stare sa emită. De fapt iți dai seama ca nu au argumente din modul brusc prin care-și iau rămas bun de la discuție.
                • 0 (2 voturi)    
                  Hai lasa (Sâmbătă, 17 octombrie 2020, 16:34)

                  gamma [utilizator] i-a raspuns lui feroviarul123

                  Ca tu esti specialistul casnic (ca si mine ) dar tu te iei la tranta cu cei adevarati nu eu . Apropo , personal nu prea dau 2 bani pe marturii asadar si eu as alege versiunea cometa . Dar aceasta ipoteza noua ar impaca si marturiile si ceea ce stim deja . Poti avea si asteroizi metalici , ramasite din nuclee protoplanetare distruse in coliziuni care sunt densi , solizi si ar putea sa faca cascadoria .
                  Peace !
            • 0 (4 voturi)    
              Domnule (Sâmbătă, 17 octombrie 2020, 14:02)

              ipolitic [utilizator] i-a raspuns lui feroviarul123

              oricum speculezi, poti fi mai indraznet in ipoteze. De exemplu:
              Ca premisa, tin sa reamintesc ca cometele contin substante organice complexe. Conjecturez ca aceasta cometa a fost plina cu trinitrotoluen, cca. 50 de kilotone. Ramane doar de analizat problema capsei.
        • +2 (2 voturi)    
          ... (Sâmbătă, 17 octombrie 2020, 20:10)

          cartograful [utilizator] i-a raspuns lui feroviarul123

          1. "barajul" de artilerie se poate explica prin banalul ecou. Zona e deluroasa, avea in ce sa se reflecte sunetul. De asemeni, corpurile supersonice mari (> 30m) produc banguri sonice multiple. Se poate auzi la supersonice mari gen B1B sau fostul Concorde care produc/produceau banguri multiple (primul produs de bot, celelalte de aripa/ampenaj). Mai nou se aterizarea boosterelor de Falcon 9:
          https://youtu.be/otfBviE1G3k?t=73
          Boom-ul se aude dupa aterizare.
          2. Norii luminosi pot fi orice, in special praf, praf radioactiv, samd Picaturi de apa mai putin, alea au tendinta sa se disipeze repede.
  • +2 (12 voturi)    
    Gresit (Sâmbătă, 17 octombrie 2020, 7:13)

    shobolanul de santina [utilizator]

    A fost companie din Marea Armata Rosie care trecea pe acolo. Problema a aparut dupa ce au mancat fasole.


Abonare la comentarii cu RSS
Vremea la


/
Maine:
|

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by