Science News: Pământul are un miez ascuns și nimeni nu știe exact ce este

de A.Th.C.     HotNews.ro
Miercuri, 10 martie 2021, 21:45 Science - Terra


Miezul Pământului
Foto: youtube.com
O informație desprinsă parcă dintr-un roman de Jules Verne: Pământul are mai multe în adânc decât știau oamenii de știință. Noi cercetări indică un nucleu ascuns în miezul solid al Pământului – un miez al miezului interior, dacă vreți. Natura exactă a acestuia este un mister, dar poate fi legată de schimbările din structura fierului la temperaturi și presiuni extreme, informează Live Science.

Studiul arată că este o complexitate mai mare în miez decât se aprecia anterior, spune Joanne Stephenson, doctorandă în seismologie la Australian National University din Canberra: „Nu este doar o bilă de fier solid”.

Interiorul Pământului are două componente. Stratul lichid începe la aproape 3.000 km de suprafața planetei și conține metale lichide cu temperaturi între 2.200 și 5.000˚C. La adâncimea de aproximativ 5.150 km începe tranziția spre fier solid (cu puțin nichel).

Primele bănuieli că s-ar putea să fie ceva interesant ascuns în centrul miezului interior au apărut după 1980. Din cauză că nu se poate pătrunde la miezul interior, unde temperaturile se apropie de cele de la suprafața Soarelui, oamenii de știință se folosesc de undele generate de cutremure pentru a-și imagina miezul. Undele de la un cutremur de pe o parte a planetei sunt detectate pe cealaltă parte cu modificări subtile, pe care cercetătorii le interpretează pentru a creea o imagine a ceea ce au parcurs ele.

În mod ciudat, undele care trec prin miez de la nord înspre sud călătoresc mai repede decât cele care trec prin miez paralele cu Ecuatorul. Nimeni nu știe de ce, spune Stephenson, dar este o descoperire importantă. Termenul tehnic pentru această ciudățenie este anizotropie.

Dar în centrul miezului interior ceva pare a fi diferit, au observat oamenii de știință la începutul anilor 2000. La acea adâncime, anizotropia pare a nu se mai potrivi cu restul miezului interior. „În ultimii 20 de ani a fost foarte, foarte neclar ce este cu acest semnal în datele de la centrul Pământului și de ce îl vedem”, afirmă Stephenson.

Ea și colegii au colectat date de la 100.000 de unde de cutremur care au trecut prin acest nivel al miezului și au aplicat un algoritm inteligent care caută cea mai bună explicație fizică a ceea ce se petrece. Ceea ce au aflat este că în interiorul miezului interior, începând de la 650 km de la centrul Pământului, anizotropia pe parcursul mai lent nu mai este paralelă cu Ecuatorul, ci la 54 de grade. „Nu este doar zgomot în date, ci este ceva acolo”, spune Stephenson.

Dar nu este ușor de spus ce este acel „ceva”. Cercetătorii lucrează acum cu fizicieni și specialiști în geodinamică, încercând să creeze modele ale interiorului miezului care să explice acele schimbări. Pe măsură ce planeta se răcește, miezul interior se răcește și se dilată, spune Stepenson, așa că structura sa interioară poate avea o legătură cu modul în care fierul cristalizează în răcire, sau se poate datora modului de comportament al metalului la temperaturi și presiuni mari.

Imaginarea miezului este complexă și din cauză că seismele de adâncime care sunt analizate nu au loc în mod uniform pe glob, iar setul de date are porțiuni „oarbe”. Seismologii și geofizicienii caută acum moduri de a descâlci tipuri subtile de unde seismice numite „faze exotice” care au trecut prin miezul interior. Aceste faze sunt prea subtile pentru a fi detectate la un singur cutremur, dar pot fi găsite în seturi mari de date provenind de la mii de cutremure.

Este important de înțeles miezul, spune Stephenson, deoarece mișcările lui produc câmpul magnetic al Pământului. Acesta, la rândul lui, apără Pământul de curenții de particule venite dinspre Soare. Această protecție a permis evoluția vieții. „Este cu adevărat, cu adevărat important”, afirmă Stephenson.
Studiul a fost publicat pe 7 decembrie 2020 în „Journal of Geophysical Resear




Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















9777 vizualizari

  • +36 (40 voturi)    
    Puneti problema pe Facebook (Miercuri, 10 martie 2021, 21:58)

    Bazil [utilizator]

    Savantii de pe FB vor lamuri toate necunoscutele. Puneti-i la incercare.
    • +8 (18 voturi)    
      de ce pe FB? (Miercuri, 10 martie 2021, 23:16)

      di livio [utilizator] i-a raspuns lui Bazil

      și aici pe HN sîntem cîțiva savanți de renume mondial, zilnic dăm soluții lu pidemiologi cum să lupte cu covrigu...dacă alde Rafila și Fauci ascultau de noi, demult era gata pidemia...articol interesant, poate îl lăsăm singur pe Rafila și ne apucăm de studiat anizotropia
    • +7 (9 voturi)    
      Comentariu (Miercuri, 10 martie 2021, 23:22)

      SomerCautLucru [utilizator] i-a raspuns lui Bazil

      Cel mai tare comentariu pe care l-am citit de cand a aparut Hotnews! Felicitari!
      Ar trebui sa puna site-ul si un fel de Golden Buzz, ca la "Romanii au talent" - as fi apasat cu ambele maini!
  • 0 (10 voturi)    
    Pai la fel ca si Mantaua (Miercuri, 10 martie 2021, 22:33)

    Parzivall [utilizator]

    sau mai bine zis partea superioara a mantalei, Astenosfera, si Nucleul nu ar trebui considerat ca fiind complet lichid cu un miez se pare solid, unii spun ca ar fi Hidrogen Metalic acolo. So, astenosfera este partial lichida, generand curenti de convectie care genereaza deplasarea placilor tectonice. In acelasi fel si nucleul poate fi doar partial lichid de unde si anizotropia discutata. Undele prime vor traversa nucleul accordingly, cele secunde vor trece doar prin solid. Daca tot vorbiti de unde subtile (asta suna de parca e extras din carti oculte), s-a inregistrat vreodata unde S care sa treaca prin nucleu???
  • +3 (5 voturi)    
    Probabil cupru (Miercuri, 10 martie 2021, 23:23)

    ipolitic [utilizator]

    Cuprul e relativ abundent, are densitate mai mare ca fierul si cele doua metale sunt insolubile.
    • -2 (2 voturi)    
      Inso ce? (Joi, 11 martie 2021, 8:12)

      Lok [utilizator] i-a raspuns lui ipolitic

      Ca la prima cautare de cea mai ieftina natura iese altceva. Ce sa mai spunem de temperaturi mai serioase.
      https://www.researchgate.net/figure/Phase-diagram-of-iron-copper-22_fig1_226480965
      • +2 (2 voturi)    
        Diagrama de faze (Joi, 11 martie 2021, 10:51)

        ipolitic [utilizator] i-a raspuns lui Lok

        te contrazice. Din textul articolului:
        "The binary system of iron and copper contains a
        peritectic reaction in the iron-rich side and immiscibility in
        the solid state. Due to the flat liquidus, the existence of a
        metastable liquid-phase immiscibility in undercooled melts
        is expected and experimentally confirmed in this system.[23–26]
        Undercooled Fe-Cu liquid separates into droplets of iron and
        copper."
        Tine cont ca diagrama e la 1atm. In miez presiunea depaseste 3.5 milioane de atm, starea de "undercooled" se realizeaza chiar si la 10,000K
        • 0 (2 voturi)    
          Mda. Tu confunzi sudura cu aliajele. (Joi, 11 martie 2021, 11:44)

          Lok [utilizator] i-a raspuns lui ipolitic

          Spune clar si raspicat ca in cazul sudurii apar problemele evidentiate de tine, dar aliajele sunt de cand lumea. Si la primul google le gasesti de cumparat.
          Din articol "Further, iron- and copper-based alloys are common in structural applications and are of importance to the industry. However, couples of these two classes of alloys yield unsatisfactory joints during fusion welding."
          Asadar cateva (couple) aliaje prezinta caracterisitici pentru ei (cercetatori) indezirabile si produc defecte in sudura.
          • +1 (1 vot)    
            Confund?? (Joi, 11 martie 2021, 13:44)

            ipolitic [utilizator] i-a raspuns lui Lok

            Acolo spune clar si raspicat ca exista aliaje de fier SI aliaje de cupru. Iar cele doua nu prea se sudeaza, nu pot forma jonctiuni intermetalice, doar mixturi mecanice.
            Sunt foarte curios care o fi acel aliaj fier-cupru pe care il gasesti de vanzare pe gugli.
            • +1 (1 vot)    
              Diagrama zice ca. (Joi, 11 martie 2021, 14:44)

              Lok [utilizator] i-a raspuns lui ipolitic

              In fier se poate dizolva cam 5% cupru la temperaturi de 1000. Sub forma de aliaj nu eutectoidul din centru. CuFeP este comercial sub denumirea de aliaj. Sunt destule mixturi eutectoide cu orice compozitie folosite ca aditiv de aliere in metalurgie. Daca insisti sa nu le numesti aliaje pentru ca sunt eutectoide e una, dar sa spui ca se separa pe bisericute intr-un mediu de temperatura inalta cum a inceput discutia cu interiorul planetar e total altceva. Sau nu asta ai incercat sa spui in primul comment?
  • +7 (7 voturi)    
    Este simplu (Joi, 11 martie 2021, 0:20)

    dincannes [utilizator]

    ... ii intrebam pe cei ce au colaborat deja cu extraterestrii ; ei trebuie sa stie !


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by