Groenlanda - „pământ verde” în daneză - astăzi are doar un nume vegetal, dar un nou studiu arată că imensa insulă arctică a fost odată lipsită de gheață, probabil acum aproximativ un milion de ani, potrivit AFP.
Această concluzie ar putea fi trasă datorită descoperirii fosilelor de plante din eșantioane glaciare uitate de zeci de ani și găsite întâmplător într-un congelator din Copenhaga, a declarat marți Dorthe Dahl-Jensen, coautor al studiului publicat în revista Academiei Naționale Americane de Științe (PNAS).
„În miezurile de gheață, am reușit să identificăm mușchi, crenguțe și frunze întregi, perfect conservate, o vegetație care se găsește pe coasta din sudul Groenlandei dar și în tundră sau în pădurea boreală”, spune profesorul de climatologie de la Universitatea din Copenhaga.
Aceste miezuri de gheață au fost luate în 1966 la Camp Century, o bază secretă americană construită sub masca cercetării climatice, unde 600 de focoase nucleare au fost depozitate în timpul Războiului Rece și apoi îndepărtate.
Forând la mai mult de un kilometru în gheață, au fost apoi arhivate la Copenhaga în 1994, fără nicio documentație.
„Atunci când am schimbat congelatorul, le-am descoperit, nimeni nu fusese interesat de aceste 22 de probe înainte”, spune doamna Dahl-Jensen.
Depozitate la -13 grade, sedimentele sunt vizibile cu ochiul liber. Dacă fosilele nu pot fi datate cu exactitate, studiul izotopilor permite o evaluare mai precisă.
„După măsurarea izotopilor apei din gheață, putem stabili că stratul de gheață a rămas intact și a acoperit Groenlanda timp de aproximativ un milion de ani”, dar că înainte era lipsită de gheață, potrivit profesorului de climatologie.
Studiul publicat de PNAS concluzionează că imensa calotă de gheață groenlandeză "s-a topit și s-a reformat cel puțin o dată în ultimii 1,1 milioane de ani".
Astăzi acoperită de gheață în proporție de 85%, cea mai mare insulă din lume - două milioane de km2, de aproape 4 ori suprafața Franței - se află pe prima linie a topirii gheții arctice, o regiune care se încălzește de două până la patru ori mai repede decât restul planetei, spun oamenii de știință.
7
9
