Un nor format deasupra Oceanului Pacific în 2018 a atins cea mai scăzută temperatură înregistrată vreodată într-o furtună de pe Pământ, potrivit unui nou studiu citat de Live Science.

Nor de furtuna vazut din spatiuFoto: NASA / Sipa Press / Profimedia Images

Partea superioară a norului a ajuns la o temperatură de minus 111 grade Celsius, mai rece decât temperatura oricărui alt nor al vreunei furtuni măsurat vreodată. Punctul de îngheț al etanolului la presiune atmosferică normală este de minus 114 grade Celsius.

Furtunile și cicloanele tropicale - furtuni circulare de presiuni scăzute - pot atinge altitudini foarte ridicate de până la 18 kilometri înălțime unde aerul este mult mai rece decât în apropierea solului, potrivit unui comunicat al Centrului Național pentru Observații ale Pământului din Marea Britanie.

Însă noua temperatură înregistrată este la un cu totul alt nivel, partea superioară a norului fiind cu 30°C mai rece decât cea obișnuită pentru furtunile de acest tip, potrivit comunicatului.

Furtuna s-a întins pe aproape 400 de kilometri în sudul insulei Nauru din sud-vestul Pacificului în data de 29 decembrie 2018, temperatura norilor acesteia fiind înregistrată de un senzor cu infraroșu aflat la bordul satelitului NOAA-20 care orbitează în jurul Pământului.

„Această furtună a atins o temperatură fără precedent care împinge la limită capacitatea de măsurare actuală a senzorilor sateliților meteo”, a afirmat pentru BBC Simon Proud, cercetător la Universitatea Oxford și autorul principal al studiului.

„Am descoperit că aceste temperaturi foarte scăzute devin tot mai frecvente”, a adăugat acesta, precizând că în ultimii 3 ani cercetătorii au înregistrat același număr de temperaturi scăzute ale norilor cât în anteriorii 13 ani de dinaintea acestora.

„Acest lucru este important întrucât furtunile cu nori mai reci tind să fie mai extreme și mai periculoase pentru oamenii de la sol datorită grindinei, fulgerelor și vântului”, a explicat cercetătorul.

Oamenii de știință cred că este posibil ca furtuna depistată la sfârșitul lui 2018 să fi fost energizată de o combinație a apelor calde din regiune și a vânturilor care se deplasau înspre est, potrivit BBC.

Cercetătorii nu sunt siguri însă de ce norii cu temperaturi mai scăzute devin tot mai frecvenți.