Cercetătorii au descoperit cauza ninsorilor abundente neobișnuite care au afectat Europa în ultimii ani
Acest eveniment, care a paralizat o mare parte din nordul Europei în februarie şi martie 2018, a provocat daune de peste un miliard de euro pe zi doar în Regatul Unit.
Potrivit unui studiu publicat joi în revista Nature Geoscience, aceste furtuni de zăpadă excepţionale au fost o consecinţa directă a apelor „anormal de calde” din Marea Barents, 60% din suprafaţa căreia a rămas fără gheaţa marină cu câteva săptămâni înainte de acest eveniment supranumit „Bestia din Est” în Marea Britanie, „tunul de zăpadă” în Suedia sau fenomenul „Moscova-Paris” în Franţa.
Odată cu încălzirea Arcticii, mai rapidă decât în restul planetei, vortexul polar - o zonă de aer rece şi presiune scăzută tipică polilor în timpul anotimpurilor reci - manifestă o tendinţă mai mare de deplasare spre sud.
„Ceea ce am constatat este că banchiza este într-adevăr un înveliş deasupra oceanului”, a explicat autoarea principală a studiului, Hannah Bailey, de la Universitatea din Oulu, Finlanda.
„Odată cu dispariţia sa pe termen lung pe teritoriul Arcticii începând cu anii 1970, mai multă umiditate pătrunde în atmosferă în timpul iernii, ceea ce are un impact direct asupra vremii din sud, provocând episoade extreme de ninsoare”, a adăugat ea.
Cercetătorii au măsurat în timp real izotopii conţinuţi în vaporii de apă din atmosferă în perioada premergătoare episodului din 2018 - pentru că izotopii conţinuţi în vaporii de apă rezultată din zăpada topită sunt diferiţi de cei din mare, ei au putut să cuantifice exact cât exces de umiditate a fost eliberat din Marea Barents în acea perioadă.
Astfel, aproximativ 140 de gigatone de apă s-au evaporat din mare, reprezentând 88% din umiditatea care a căzut sub formă de zăpadă peste Europa, conform calculelor oamenilor de ştiinţă.
Studiul concluzionează că, în cazul în care tendinţele actuale de încălzire continuă, Marea Barents care rămâne fără gheaţă va reprezenta o sursă majoră de umiditate pentru Europa continentală, provocând ploi sau căderi de zăpadă abundente, cu impact asupra infrastructurii şi traficului.
„Va însemna întreruperi în aprovizionarea cu alimente şi combustibil, distrugerea culturilor...”, a atras atenţia Jeffrey Welker de la Universitatea din Alaska din oraşul american Anchorage.
„Poate părea contraintuitiv” faptul că oceanul din regiunea Polului Nord care se încălzeşte provoacă mai multă zăpadă în Europa, „însă natura este complexă, iar ceea ce se întâmplă în Arctica nu rămâne în Arctica”, a precizat Hannah Bailey.
Citește și:

Raed Arafat vine cu noi explicații după evacuarea cu scandal a Spitalului Foișor: Decizia a fost corectă, chiar dacă a creat disconfort pentru pacienți
Un bucureștean a făcut cerere pentru un nou buletin acum două luni, dar nu l-a primit nici acum / Cum explică oficialii „dificultatea temporară” de eliberare a actelor de identitate
MAI face lumină în privința cărții electronice de identitate: Ce date va conține CIP-ul, cum va fi folosită semnătura electronică și ce opțiuni au românii care nu-și doresc acest act
Ce înseamnă și ce impact ar putea avea decizia CEDO privind vaccinarea
Prințul Philip al Marii Britanii - 7 decenii de gafe și glume incorecte politic
Hai băieți, mai luați o pauză, că aveți creierele supraîncălzite și agravează încălzirea globală !
Nu putem climatiza un oras intreg, dar putem schimba clima pe intreaga planeta.
Deoarece d-aia. Iaca.
https://en.wikipedia.org/wiki/Ozone_depletion#/media/File:Ozone_hole_recovery.jpg
Inseamna ca stiinta a inlocuit religia cu adevarat, cu tot cu percepte (crede si nu cerceta), trebuie sa fie adevarat (nu ma pot gandi la o insula mai mare) si toata sleahta ierahica.
Linistiti puteti da cu minus si la asta (adica sa apreciati negativ comentariul), stiu ca 50% dintre noi sunt analfabeti functional.
Fenomenele sunt mult mai complexe.
Și dacă ne facem sepukku 90% dintre locuitorii planetei, clima tot se va schimba. De fapt, se tot schimbă de zeci de mii de ani...
Modelele folosite pentru prognozele meteo au dat-o in bara de mult mai multe ori decat au facut-o modelele climatice. Dar s-au imbunatatit in timp, si nu zice nimeni ca prognozele meteo sunt inutile, chiar daca fenomenele raman mult mai complexe decat modelele.