În întunericul palid al iernii din nordul Norvegiei, un stol uriaș de pescăruși se învârte deasupra unui fiord arctic, semnalând prezența unui grup de prădători neobișnuiți în apa de dedesubt. Odată cu gheața arctică care se micșorează la niveluri record din cauza încălzirii globale, balenele ucigașe își extind terenurile de vânătoare mai spre nord și petrec mai mult timp în apele polare, spun oamenii de știință din SUA, potrivit AFP.

Orci sau balene ucigaseFoto: Hotnews

Însă mamiferele gigantice, cunoscute și sub numele de orci și care se află în vârful lanțului trofic, riscă să creeze un „dezechilibru ecologic” în Arctica prin afectarea speciilor pe cale de dispariție, a avertizat luna aceasta un studiu al Universității din Washington.

Balena ucigașă, a cărei versatilitate îi permite să meargă în aproape toate mările globului, a descoperit noi surse de hrană arctică precum beluga și probabil anumite specii de foci care trăiesc pe gheață, subliniază specialistul.

Noile terenuri de vânătoare ale orcilor duc la un conflict fără precedent cu oamenii

Fenomenul se leagă și de faptul că și heringul, delicatețea balenei ucigașe, migrează din ce în ce mai spre nord, din motive încă ipotetice.

„Sunt prădători care au o mare capacitate de adaptare, așa că sunt oportuniști”, a declarat pentru AFP Marie-Anne Blanchet, profesor la Institutul Polar Norvegian din Tromsø.

0 balenă cu cocoașă își ridică puiul din apă pe cap în timpul unui atac al orcilor (foto: S. Wenngren)

Aceste noi terenuri de vânătoare creează, de asemenea, noi conflicte între animale (populația mondială estimată la 50.000) și oameni, în locuri în care nu au fost observate aproape niciodată.

În fiordul din capitala groenlandeză Nuuk, patru orci, considerate un concurent nedorit de pescarii și vânătorii locali, au fost ucise la sfârșitul lunii noiembrie – ceea ce nu este ilegal în Groenlanda.

Potrivit unui studiu de la Universitatea din Washington prezentat la începutul lunii decembrie, această migrație crescută a superprădătorilor este consecința sezonului din ce în ce mai lung în care Oceanul Arctic este liber de gheață.

„Nu este vorba neapărat că orcile nu au fost raportate în aceste locuri în trecut, dar par să rămână acolo mai mult”, a spus unul dintre autorii studiului, Brynn Kimber.

Orcile sunt văzute mai des în Marea Chukchi, între Alaska și coasta Rusiei, potrivit studiului, bazat pe opt ani de ascultare acustică.

În această zonă, balenele ucigașe atacă și ocupă și teritoriul balenelor cu cocoașă care sunt mai expuse retragerii gheții marine.

Aceste atacuri „probabil să crească din cauza sezoanelor mai lungi ale oceanului fără gheață”, spun cercetătorii americani.

Cea mai ridicată temperatură înregistrată în regiunea arctică, confirmată oficial: 38 de grade

Arctica se încălzește de trei ori mai repede decât restul planetei, cântărind foarte mult în dimensiunea gheții marine și ecosistemele care depind de ea.

În medie, întinderea gheții mării arctice, care se micșorează, a scăzut cu peste 13% pe deceniu în ultimii 40 de ani.

Până la sfârșitul verii anului 2012, a atins cel mai scăzut nivel înregistrat, la 3,4 milioane de kilometri pătrați, față de aproape dublu în anii 1980.

Perioada dintre octombrie și decembrie 2020 a fost cea mai caldă înregistrată în zona arctică, spun oamenii de știință.

Cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată în regiunea arctică, 38 de grade Celsius, a fost confirmată oficial de Organizaţia Mondială de Meteorologie (WMO), care trage astfel un semnal de alarmă cu privire la schimbarea climei pe glob, scrie news.ro. WMO, agenţie a Organizaţiei Naţiunilor Unite, a verificat pe 14 decembrie recordul raportat în oraşul siberian Verkhoyansk pe 20 iunie 2020.

Temperatura a fost cu 18C mai mare decât media zilnică a zonei pentru luna iunie. Agenţia a transmis că temperatura a fost „mai potrivită zonei mediteraneene decât celei arctice”. Este prima dată când WMO a inclus Cercul Arctic în arhiva sa de rapoarte de vreme extremă.