În anul 1889, cel în care a murit Mihai Eminescu, dar și Ion Creangă, se petrecea la Curtea de Argeș un episod meteo excepțional: cea mai mare cantitate de precipitații căzută în lume într-un interval de 20 de minute, Recordul încă este menționat de unele surse, altele l-au abandonat. Povestea din spatele micului potop din Argeș este fascinantă și o puteți citi mai jos, în detaliu.

Manastirea de la Curtea de ArgesFoto: Rechitan Sorin, Dreamstime.com

Informația pe scurt:

• Există un record românesc de ploaie torențială care este menționat în literatura meteorologică internațională. Cea mai mare cantitate de precipitații din lume căzută într-un interval de 20 de minute a fost de 206 l/mp și s-a înregistrat la postul pluviometric de la Curtea de Argeș, pe 7 iulie 1889. În 20 de minute a plouat cam cât în 3 luni.

• La Curtea de Argeș, la 1889, nu exista o stație meteo, ci un post pluviometric. Aceste posturi pluviometrice erau denumite acum 130 de ani „stațiuni udometrice”, iar în Argeș, persoana care înregistra măsurătorile era părintele Drăgănescu, directorul seminarului teologic.

• Ștefan Hepites, părintele meteorologiei românești, a analizat evenimentul de la Curtea de Argeș și există un articol despre subiect, însă articolul este de negăsit.

• Documentele vremii dau ca sigură valoarea de peste 200 mm în 20 de minute, însă vorbim despre anul 1889, când nu exista la nivel mondial o metodologie uniformă care să fie aplicată pentru măsurătorile precipitațiilor.

• ANM a explicat, pentru HotNews, că „nu există materiale meteorologice suplimentare cu care se poate efectua o analiză a cazului, în afara hărților sinoptice elaborate pe hârtie la acea vreme de meteorologii previzioniști și eventual menționări în presa vremii”.

• Organizația Mondială a Meteorologiei NU menționează pe site-ul său niciun record de ploaie pentru 20 de minute. Există însă unul acceptat, pentru 42 de minute: 305 mm, în 22 iunie 1947, în Holt, Missouri, SUA.

• Recordul pentru România, cea mai mare cantitate de precipitații căzută în 24 de ore este 224 mm, pe 12 iulie 1999, la Drobeta Turnu Severin. Sulina, Calafat și Constanța sunt alte locuri unde au căzut peste 200 mm în 24 de ore.

Curtea de Argeș și un record meteo de la 1889

Curtea de Argeș este o veche capitală a Țării Românești și este celebră pentru mănăstire, pentru ruinele Curții Domnești, pentru mormintele primilor regi ai României (Carol I și Ferdinand) și pentru legenda meșterului Manole.

Curtea de Argeș avea 6.000 de locuitori acum 110 ani, 35.000 în 1995 și sub 26.000 în prezent.

Mai este însă un lucru mai puțin cunoscut, Curtea de Argeș deține un record meteorologic mondial.

• Povestea locului în care au fost aproape 45 de grade și alte momente în care temperaturile s-au apropiat în România de recordul absolut

Există un record pluviometric românesc care este menționat în literatura meteorologică internațională. Cea mai mare cantitate de precipitații din lume căzută într-un interval de 20 de minute a fost de 206 l/mp și s-a înregistrat la postul pluviometric de la Curtea de Argeș, pe 7 iulie 1889. Valoarea este menționată în ghidul OMM nr 1045 din 2009 - Manual on Estimation of Probable Maximum Precipitation.

Unele surse vorbesc despre 206 mm, altele despre 204 mm, cert este că vorbim de o cantitate uluitoare, mai ales că într-o zi de vară cu ploaie torențială se pot aduna 50 mm în câteva ore, dar aici vorbim de 200 mm în 20 de minute.

Istoria unui loc dotat cu un...udometru

Primele informații despre măsurători meteorologice efectuate la Curtea de Argeș apar în ziarul Universul din 1889, când se făcea referire la această cantitate de 204 mm/mp ce a căzut în 20 de minute, ca fiind cea mai mare cantitate căzută în Europa, până la acea dată, se menționează în descrierea stației meteo din Curtea de Argeș.

Iată ce spune ANM despre postul de la Curtea de Argeș, într-un răapuns trimis către HotNews.ro, legat de evenimentul din 1889:

• „La Curtea de Argeș la acel moment de timp funcționa un post pluviometric, dotat cu pluviometru pentru măsurarea cantităților de precipitații. Nu era stație meteorologică în înțelesul de azi al acestui termen”, explică Administrația Națională de Meteorologie, pentru HotNews.ro. Aceste posturi pluviometrice erau denumite acum 130 de ani „stațiuni udometrice”.

Meteorologia românească era la începuturi: cu cinci ani în urmă, în iulie 1884, fusese creat Serviciul Meteorologic al României, sub conducerea lui Ștefan Hepites care este părintele meteorologiei românești.

Descrierea postului de la Curtea de Argeș, într-un document de la început de secol XX (sursa - ANM)

Click aici pentru a mări fotografia

Postul de la Curtea de Argeș a fost înființat în februarie 1889, iar recordul a fost înregistrat cinci luni mai târziu, în iulie.

Persoana care efectua măsurătorile cantităților de precipitații la postul pluviometric Curtea de Argeș era directorul Seminarului Teologic, părintele Econom C Drăgănescu, se menționează în Volumul Analele Institutului de Meteorologie – anul 1889. Econom avea sensul de persoană care administrează veniturile unei mănăstiri, episcopii sau mitropolii.

Părintele Drăgănescu a condus seminarul între 1864 și 1901. Seminarul funcționa din 1828 la Curtea de Argeș, în 1866 a ars până în temelii, iar în 1901 a fost desființat.

• Îngropați în nămeți - Istoria celor mai cumplite ierni din România, de la 1892 până în zilele noastre

La posturile pluviometrice în acea perioadă în Regat, măsurătorile se efectuau de două ori pe zi, la ora 8, dimineața și seara: Despre măsurători, documentele de atunci notau, astfel: „Stațiunile udometrice nu fac de cât duoe: la 8 dimineța și la 8 sera”.

„În Analele Institutului Meteorologic este o referire la un articol publicat de către Ștefan Hepites în „Analele Academiei Române”, Memorii, Secțiunea Științifică, seria II, Tom XXII în care a analizat evenimentul de precipitații de la Curtea de Argeș. Nu am putut găsi acest volum nici în format electronic, nici tipărit”, explică reprezentanții ANM.

Iată ce arată însemnările de la 1901 din anuarele meteo legate de postul de la Curtea de Argeș, stație care avea in dotare un pluviometru cu suprafața colectoare de 200 cmp.

• „Orășelul Curtea de Argeș se găsește pe malul stâng al râului Argeș la 40 km depărtare spre nord de Pitești și la 3 km la sud de Monastirea Argeș. Înainte de a intra în Monastire este Seminariul unde încă din anul 1889 a fost înființată o stațiune udometrică pusă sub conducerea părintelui Econom C Drăgănescu. Cu începutul anului 1900 această stațiune a fost transformată într-o stațiune de al doilea ordin”.

În documente se explică faptul că s-a instalat o apărătoare sub care s-au montat două termometru și un „igrometru” (pentru măsurarea umezelii aerului).

Punctul de măsurare de la Curtea de Argeș s-a desființat la 1901, iar acest lucru este confirmat de o consemnare din Analele Institutului de Meteorologie din anul 1902. Stația a fost reînființată la 1933.

Despre recordul de precipitații se menționează în anuarele Institutului de Meteorologie de la 1900:

• „Este însă sigur că o ploie de 10,2 milimetri pe minut, în curs de 20 de minute, atât cât a dat ploia de 204,6 mm ce a căzut la 7 iulie 1889 la Curtea-de-Argeș la altitudine de 440 metri, și care a fost raportată în lucrarea noastră Regimul pluviometric în România, n-a fost până acum întrecută pe continentul nostru”.

Cantitatea lunară de precipitații pentru luna iulie 1889 la postul pluviometric Curtea de Argeș a fost de 272 l/mp. Cantitatea maximă în 24 de ore la postul pluviometric Curtea de Argeș a fost de 220,3 l/mp. În scurta sa „viață”, postul de la Curtea de Argeș a înregistrat valori importante și în 1892: un total de 1.008 mm precipitații, dintre care peste 200 mm în luna iunie.

Trebuie spus că la momentul anului 1889 la nivel mondial încă nu era adoptată o metodologie uniformă care să fie aplicată pentru măsurătorile precipitațiilor. În cadrul conferinței din anul 1888 încă se discutau principiile care să guverneze măsurarea precipitațiilor.

Câteva evenimente din România lui 1889

- La 15 iunie a murit Mihai Eminescu, iar la 31 decembrie, Ion Creangă

- Statul român devine proprietarul exclusiv al tuturor liniilor de cale ferată din Regatul României.

- Moștenitorul tronului, principele Ferdinand, se stabilește definitiv în țară. Va fi rege al României între 1914 și 1927 și este înmormântat la Curtea de Argeș.

- S-a stabilit un record meteo încă în vigoare: +35 C la Satu Mare în luna mai, record pentru orașul din regiunea Maramureș pentru luna a cincea.

• Istoria celor mai reci zile din ultimii 135 de ani - Când gerurile puternice au adus și sub -35 de grade Celsius

Chiar a fost o mega-ploaie de 200 mm în 20 de minute la Curtea de Argeș?

Argumente pentru

- Valoarea este menționată în documente

- Curtea de Argeș este un loc unde plouă mult, uneori și peste 1.000 mm într-un an

Argumente contra

- Valoarea extraordinară a fost înregistrată la doar cinci luni de la înființarea punctului de observații.

- Vorbim despre anul 1889, unul foarte îndepărtat în timp, când meteorologia românească era la începuturi. Mai mult, la nivel mondial încă nu era adoptată o metodologie uniformă care să fie aplicată pentru măsurătorile precipitațiilor.

Curtea de Argeș, clima și recordurile

Situat în zona depresionară, orașul Curtea de Argeș se bucură de un climat blând, cu temperaturi moderate și precipitații relativ abundente. În această depresiune, iernile sunt mai puțin aspre decât la câmpie, iar verile sunt în general plăcute, cu zile însorite.

Actuala stație meteo de la Curtea de Argeș (sursa - ANM)

Curtea de Argeș și recordurile de precipitații

Cantitatea medie de precipitații este de 759.2 l/mp.

Precipitațiile cele mai abundente s-au înregistrat în anul 2005, cu o cantitate totală de 1165,1 l/mp, abaterea fiind de +405 mm, urmat de anul 2014 cu 1146,8 l/mp.

Anul în care s-au înregistrat cele mai puține precipitații a fost 1933, cu o cantitate totală de 255,6 l/mp, abaterea fiind de -503,6 lmp

.

Oficial, din înregistrările efectuate la SM Curtea de Argeș, în data de 23 iunie 2012 s-a consemnat o cantitate de precipitații de 112.5 l/mp, ca fiind cea mai mare cantitate de precipitații înregistrată în 24 de ore.

Temperatura medie a aerului se situează în jurul valorii de 9.3ºC.

Temperatura maximă absolută de 39.4°C s-a înregistrat pe 4 iulie 2000. Temperatura minima absolută a fost de -31.5°C, fiind înregistrată pe 16 ianuarie 1963.

Cea mai rece zi din ultimii 7 ani: -22,1 C pe 10 ianuarie 2017

Cea mai caldă zi din ultimii 7 ani: +35 C pe 4 august 2017

Cel mai rece an, din 1953 si până în prezent, a fost anul 1980 cu o temperatură medie de 8.0 ºC, abaterea fiind de -1.3ºC. Cel mai cald a fost anul 2015, cu o temperatură medie de 10,9ºC, abaterea fiind de +1.6ºC.

Stația meteorologica Curtea de Argeș se află în nordul orașului, în zona industrială cu ieșire la DN7C și a fost înființată în septembrie 1952 cu sediul în Bulevardul R.S.R. nr. 41. Altitudinea este 448 m.

Recordurile mondiale de ploaie de scurtă durată

Recordul mondial de precipitații într-un minut este 31,2 mm, la Unionville, Maryland, USA, datând din iulie 1956

Recordul mondial de precipitații în 60 de minute este de 305 mm, în 22 iunie 1947, în Holt, Missouri, SUA.. Această cantitate a căzut în 42 de minute.

Exemple de ploi torențiale foarte puternice în România

20 mm în 3 minute la Viziru pe 27 mai 1939

12,3 mm în 2 minute la Ciupercenii Vechi, în 28 iunie 1945

29,5 mm în 5 minute la Iazu, pe 25 aprilie 1944

34 mm în 6 minute la Târgu Jiu, pe 30 iulie 1941

Când plouă torențial și cât de mult poate ploua

Precipitațiile torențiale rezultă din ascensiunea rapidă a unei mase de aer în atmosferă. Ele sunt generate de norii cu dezvoltarea verticale din genurile cumullus și cumulonimbus. Apariția acestora este precedată de încălzirea diferențiată a aerului, în straturile inferioare ale atmosferei, sub acțiunea radiației solare, urmată de creșterea instabilității, ascensiunea aerului și răcirea adiabatică.

Precipitațiile rezultate sunt de regulă de scurtă durată (mai puțin de o oră) și de intensitate mare. La noi în țară acestea sunt frecvente în perioada caldă a anului și sunt însoțite de fenomene orajoase (furtuni, vijelii), se explică în cartea Clima României, editată de ANM.

„În perioada caldă a anului predomină ploile de durată scurtă, dar cu cantitate de apă relativ mare. În general, ploile torențiale au o extindere limitată în spațiu, prezentând mai dscontinuități în repartiția lor teritorială. Intensitatea acestora poate ajunge în cazuri extreme la 10 mm/minut și este cu atât mai mare cu cât durata lor este mai scurtă”, se mai explică în carte. În general, ploile torențiale cu intensități de peste 5 mm/minut durează cam 3-6 minute.

Aceste ploi violente pot avea multe consecințe: pot duce la eroziunea solului în suprafață și în profunzime, pot apărea inundații, erodarea malurilor și la ruperea digurilor. Cantitatea mare de apă căzută în timpul acestor ploi, prin forța cu care se scurge pe pante, duce la degradarea terenurilor, mai ales a celor aflate în pantă.

Despre evenimnetele extreme de precipitații - câteva explicații de la ANM

Datele meteorologice de care dispunem în prezent în bazele de date provin de la punctele de măsură terestre care au funcționat de-a lungul timpului. Aceste rețele de puncte de măsură au variat de-a lungul timpului în ceea ce privește dispunerea spațială și densitatea. Mai mult, măsurătorile meteorologice au început a fi efectuate în regim de pionierat în secolul al XVIII-lea, continuate și dezvoltate în secolul al XIX-lea și organizate conform unor principii și convenții de observare și măsurare cu aplicare la nivel mondial (pentru asigurarea comparabilității și compatibilității datelor meteorologice) abia în secolul al XX-lea.

Astfel, producerea unor fenomene meteorologice cu manifestare extremă ar fi fost posibilă în diverse situații, dar nu au existat pe teritoriul țării de-a lungul timpului puncte de măsurare care să înregistreze manifestările respective ale vremii.

Pentru marea majoritate a datelor măsurate de către rețeaua meteorologică de suprafață, până la data apariției tehnicilor radar și satelitare, nu există materiale meteorologice suplimentare cu care se poate efectua o analiză a cazului, în afara hărților sinoptice elaborate pe hârtie la acea vreme de meteorologii previzioniști și eventual menționări în presa vremii, în cazul în care au produs pagube care au meritat a fi menționate în publicațiile vremii.

Un eveniment extrem de precipitații provenind dintr-un nor de convecție de tip Cumulonimbus este localizat pe o suprafață redusă, astfel încât măsurarea și înregistrarea cantităților se poate face numai dacă în acea zonă restrânsă există un punct de măsurare.

Sunt consemnate observații meteorologice – mai mult sau mai puțin sistematice – la Iași (încă din 1770), la București (din 1773), la Sibiu (începând din 1789), la Cluj (din anul 1833), la Sulina (începând cu 1857), la Giurgiu (începând cu 1863), la Timișoara (începând cu 1874), la Galați și la Brăila (din anul 1878).

Sursa foto: Dreamstime.com