Cel puţin un sfert din biodiversitatea mondială va fi distrusă până în anul 2100 ca urmare a schimbărilor climatice şi a exploatării terenurilor, conform unui studiu internaţional ale cărui concluzii au fost publicate sâmbătă, transmite agenţia Xinhua, citată de Agerpres.

CoraliFoto: Ethan Daniels / Alamy / Alamy / Profimedia

În cadrul acestui studiu, oameni de ştiinţă de la Universitatea Flinders din South Australia şi de la Comisia Europeană au utilizat un nou instrument pentru a modela, într-un mod inedit, pierderea speciilor interconectate.

S-a descoperit astfel că extincţiile în cascadă sunt inevitabile şi vor duce la pierderea a 10 procente din flora şi fauna de pe Pământ până în 2050 şi a 27 de procente până în 2100, cercetătorii ajungând la concluzia că lumea se află în pragul celui de-al şaselea eveniment de extincţie în masă.

Cu ajutorul unuia dintre cele mai puternice supercomputere din lume, specialiştii în ecologie Corey Bradshaw de la Universitatea Flinders şi Giovanni Strona de la Comisia Europeană şi Universitatea din Helsinki au creat un Pământ virtual pentru a evalua traiectoriile de extincţie.

„De la cele mai minuscule insecte până la animale emblematice, precum elefantul şi koala”

„Copiii născuţi astăzi şi care ating vârsta de 70 de ani se pot aştepta să asiste la dispariţia a mii de specii de plante şi animale, de la orhidee micuţe şi cele mai minuscule insecte, până la animale emblematice, precum elefantul şi koala”, a declarat Bradshaw, citat într-un comunicat.

Este pentru prima dată când un astfel de model a încorporat co-extincţii - specii care se sting pentru că alte specii pe care ele se bazează dispar.

„Gândiţi-vă la o specie prădătoare care îşi pierde prada din cauza schimbărilor climatice. Pierderea speciei pradă reprezintă o „extincţie primară” deoarece a cedat direct unei perturbări. Însă, fără a mai avea cu ce să se hrănească, prădătorul său va dispărea la rândul lui”, a explicat Bradshaw.

„Sau, imaginaţi-vă un parazit care îşi pierde gazda din cauza defrişărilor sau o plantă cu flori care îşi pierde polenizatorii pentru că devine prea cald. Fiecare specie depinde cumva de altele”, a adăugat el.