Groenlanda, cea mai mare insulă din lume, se încălzește într-un ritm alert, iar analiza gheții din regiunile cele mai reci și înalte ale insulei arată că niciodată în ultimul mileniu nu a fost la fel de cald precum în prezent. Un studiu publicat în revista Nature spune că principala îngrijorare este legată de creșterea nivelului oceanelor, din cauza topirii gheții.
Groenlanda are o suprafață de peste 2,1 milioane kmp și o populație de 55.000 de oameni. Cel mai mare oraș, capitala Nuuk, are aproape 20.000 de locuitori.
În 2012 au fost colectate carote din gheața din regiunile nordice și centrale, cele mai reci și mai înalte ale insulei, iar analiza gheții a dat o idee despre cum au evoluat temperaturile în ultima mie de ani. Concluzia a fost că niciodată în ultimii 1.000 de ani nu a fost la fel de cald precum între 2001 și 2011.
Față de secolul 20, temperatura a crescut în medie cu 1,5 grade C în regiunile studiate și, deși datele studiului sunt din 2012, nu trebuie uitat faptul că ultimii ani au fost cei mai calzi de când există măsurători meteo, astfel că topirea gheții s-a petrecut într-un ritm și mai rapid.
Studiul a fost realizat de cercetători de la institutul Alfred Wegener, de la institutul Niels Bohr din Danemarca și de la Universitatea din Bremen (Germania).
Principalul efect al topirii accelerate a gheții din Groenlanda este legat de creșterea nivelului oceanelor, cele mai pesimiste estimări indicând posibilitatea ca nivelul oceanului planetar să crească până în anul 2100 cu 50 cm din cauza topirii ghețarilor din cea mai mare insulă de pe glob.
Groenlanda are atât de multă gheață, încât nivelul oceanului planetar ar putea crește cu mai mult de 6 metri dacă, în mod ipotetic, s-ar topi toată.
Situația este îngrijorătoare, fiindcă se vede clar că gheața se topește și în regiunile cele mai nordice ale insulei, dar și în cele de foarte mare altitudine.
Topirea unei cantităţi importante de apă dulce - ca cea a Groenlandei - ameninţă sutele de milioane de persoane care trăiesc în prezent sub nivelul apelor mărilor sau al nivelelor anuale de inundaţii. Aceasta produce totodată modificări în salinitatea oceanică, fenomen care poate perturba ecosistemele marine.
Că lucrurile nu sună deloc bine o arată un eveniment petrecut în august 2021: a plouat pentru prima oară de când există date meteorologice la stația Summit, situată la 3.200 m peste nivelul mării, în Groenlanda. Media lunii august la stația Summit este -16 grade și uneori minimele coboară sub -35 C, dar o masă de aer cald a făcut ca în locul acesta să plouă.
La stația situată la peste 3.200 m alt minima absolută a fost iarna de -67 C, iar vara nu au fost mai mult de +4 grade. Este unul dintre cele mai reci locuri de pe glob.
Recordul de temperatură pentru Groenlanda este din 30 iulie 2013 +25,9 C la, Maniitsoq, pe coasta sud-vestică. Precedentul record fusese +25,5 C, la Kangerlussuaq, pe 27 iulie 1990.
Multe studii au arătat că regiunea Arctică se încălzește mai rapid decât orice alt loc de pe glob. Valurile de căldura ajung și în nord, gheața începe să se topească tot mai repede în an și numărul de zile cu îngheț a scăzut.
Studiul publicat în revista Nature are titlul Modern temperatures in central–north Greenland warmest in past millennium.
Surse: USA Today, Washington Post
Sursa foto: Dreamstime.com
5
3
