Solutia pentru oprirea desertificarii Africii este ridicarea unui zid care sa imprejmuiasca Desertul Sahara. Ideea ii apartine arhitectului Magnus Larsson, care a prezentat un intreg proiect pe aceasta tema la conferinta de la Oxford ce reuneste experti in stiinta, tehnologie si design, scrie BBC.

Planul urmareste construirea unui perete de 6.000 de kilometri lungime, care sa opreasca inaintarea desertului dincolo de aceasta linie de demarcatie. Bariera, formata din dune de nisip solidificate, ar trebui sa se intinda din Mauritania, partea vestica, si pana in Djibouti, in estul Africii.

Un studiu realizat de Natiunile Unite in 2007 descrie desertificarea ca "cea mai mare provocare de mediu a vremurilor noastre". "Amenintarea este desertificarea. Solutia mea este un zid din gresie, adica din nisip solidificat", a explicat Magnus Larsson, care se prezinta ca "un arhitect al dunelor". Nisipul ar urma sa fie stabilizat cu ajutorul unor substante care il solidifica in doar cateva ore.

Nord-africanii au venit si ei cu o idee pentru oprirea acestui fenomen: plantarea de copaci care sa formeze o centura verde, care ar urma sa previna raspandirea nisipului. O propunere similara - cunoscuta sub numele de "Marele Zid Verde Chinezesc" - a fost promovata pentru oprirea raspandirii Desertului Gobi.

Raportul prezentat in 2007 de ONU arata ca o treime din populatia globului - adica aproximativ doua miliarde de oameni - poate cadea victima procesului desertificarii. Iar problema afecteaza statele din Asia Centrala, China si Africa Subsahariana. "Afecteaza aproximativ 140 de tari", a declarat arhitectul pentru BBC.

In sprijinul teoriei sale, Magnus Larsson a aratat fotografii dintr-un sat nigerian numit Gidan-Kara, care a trebuit sa fie mutat din cauza inaintarii dunelor de nisip. Iar exemplul nu este singular, a continuat el. Nu a respins nici ideea plantarii de copaci, explicand ca zidul pe care il propune este mai degraba o masura complementara, si nu una care sa inlocuiasca Marea Centura Verde.

Mai mult, peretele "ar fi suport fizic pentru copaci". Iar in cazul in care vegetatia ar disparea, zidul tot ar ramane ca o a doua masura de protectie. "Oamenii sunt atat de saraci in aceste tari si regiuni, incat ar putea sa-i taie pentru foc", a explicat arhitectul. Promotorul acestui proiect nu a ezitat sa recunoasca si numeroasele probleme practice cu care ar trebui sa se confrunte, in materializarea ideii.

"Au ramas multe detalii de explorat: atat din punct de vedere politic, practic, etic, cat si financiar. Proiectul meu trebuie sa faca fata multor provocari", a declarat Magnus Larsson. "Oricum, este un inceput, este o viziune", a incheiat el.

Conferinta TED Global s-a desfasurat in perioada 21 - 24 iulie, in Oxford, Marea Britanie.