De Black Friday foarte mulți cumpără produse de care nu au nevoie sau lucruri care s-au scumpit în săptămânile dinainte și s-au ieftinit de Vinerea Neagră. Sunt mai multe mecanisme psihologice care-i fac pe oameni să cumpere fără măsură și multe emoții contează aici, de la invidie și frică, până la lăcomie și uneori chiar și altruism.
Mecanismele psihologice care-i fac pe oameni să cumpere de Black Friday sunt complexe și implică multe tipuri de emoții, nefiind vorba doar de dorința de a cumpăra un produs care în acele zile este mai ieftin decât de obicei.
Retailerii creează, prin mai multe strategii de marketing, un climat cât mai potrivit pentru ca oamenii să cheltuiască mai mult ca de obicei, atrași de reducerile afișate lângă produs. Nu în puține cazuri un magazin vinde de Black Friday de peste zece ori mai mult decât într-o zi obișnuită.
Oamenii se simt bine când cumpără ceva pe care sunt convinși că au dat mai puțin și se menține un timp acea stare de bine care te cuprinde când ți-ai văzut produsul în coșul virtual și apoi când curierul te sună să cobori să ridici coletul. În acele momente sunt activați centrii cerebrali ai plăcerii și este secretată și dopamina, unul dintre principalii neurotransmițători de la nivelul sistemului nervos.
Și frica are un rol aici și mulți se tem că dacă nu se decid pe loc să cumpere acel produs, nu îl vor mai găsi la un preț mic și vor regreta că nu l-au luat atunci. Strategiile de marketing sunt în plenitudinea lor aici, în dreptul multor produse scrie ”doar două în stoc” sau ”stoc limitat”. În plus, cum produsele cele mai interesante se vând în primele câteva zeci de secunde, presiunea este foarte mare pe oameni, să ia rapid o decizie. Tot pentru a presa oarecum cumprătorii sunt și mențiuni precum ”10 oameni se uită acum la acest produs”.
Tot frica ne face să cumpărăm și lucruri de care atunci chiar nu avem nevoie, ideea fiind că ne spunem că peste un timp chiar vom vrea acel lucru și deci merită să-l luăm. Un sfat este să nu lași frica în niciun fel să influențeze decizia de cumpărare, dar este greu de urmat.
Evident că în unele cazuri putem vorbi și de lăcomie.
Mai este uneori prezent și un fel de sentiment de rușine, ideea fiind că vom apărea ca nefiind suficient de buni în ochii celorlalți dacă nu avem un anumit produs și deci ne decidem să-l luăm, deși nu avem neapărată nevoie și este și scump față de ce ne permitem. Un exemplu ar fi un telefon ceva mai scump pe care-l cumpărăm de teamă că vor râde de noi cunoscuții, dacă avem un model prea simplu.
Mai este apoi prezentă și invidia când vedem că vecinul X sau prietenul Y au un laptop foarte bun, o dronă performantă sau o geacă de firmă. ”De ce el are și tu nu!?”, îți spui și dai fuga la laptop să vezi dacă poți ”rezolva” problema printr-o achiziție.
Putem vorbi și de mândrie, atunci când oamenii cumpără ceva fiindcă sunt convinși că le va îmbunătăți reputația, iar aici pot fi dați ca exemplu așa-numiții ”early adopters”, cei care cumpără gadget-uri noi și scumpe imediat după lansare.
În unele cazuri apare și altruismul, când un om alege să cumpere un produs hand-made în loc de ceva de serie și din dorința de a ajuta business-ul unui mic artizan.
Evident că pentru mulți, shopping-ul este o plăcere, o distracție, chiar dacă acum, în vremuri de pandemie, nu este indicat să mergi în magazinele fizice și deci cumpărăturile se fac în tot mai mare pondere online.
0
4
