Cumpărarea unei locuințe este probabil cea mai mare decizie financiară pe care majoritatea oamenilor o au de luat. Pentru cei mai mulți români, căutarea unui apartament durează în jur de 6 luni, potrivit datelor obținute de HotNews. Peste jumătate din cumpărători mai spun că au cumpărat ceea ce și-au putut permite și doar 11% declară că au căutat până au găsit „locuința de vis”
Cât durează căutarea unui apartament? Câte proprietăți văd potențialii cumpărători înainte de a lua o decizie?
La începutul acestui an am desfășurat un sondaj la care au participat peste 4.200 de utilizatori ai site-ului Imobiliare.ro. Aproximativ 40% dintre respondenți își căutau deja de mai bine de 6 luni locuința potrivită în momentul în care au luat parte la sondaj, în timp ce alți 34% erau abia în primele stadii de identificare a proprietății dorite fiind activi la nivelul pieței de cel mult o lună, explică pentru HotNews.ro Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro.
Aproape 14% dintre respondenți își căutau o locuință de până la 3 luni, iar restul de 3-6 luni, adaugă Crainic.
Directorul de marketing al imobiliare.ro mai spune că este important să luăm în considerare faptul că persoanele care petrec mai bine de o jumătate de an în piață fără a lua o decizie finală de achiziție nu au, cel mai probabil, o nevoie urgentă de locuire, încearcă să identifice așa-zisele "chilipiruri", așteaptă prăbușirea prețurilor sau își doresc să facă o investiție imobiliară și încearcă să vadă ce opțiuni au la dispoziție.
Nu trebuie să ignorăm nici contextul de pe piața de creditare de anul trecut, marcat de un IRCC crescut și de dificultăți în accesarea creditelor pentru unii dintre românii care și-ar fi dorit să facă o achiziție. Aici ar mai trebui spus că, dacă BNR va reduce dobânda cheie în luna mai, aceasta se va traduce printr-o scădere a IRCC abia după alte două trimestre, adică la finalul anului sau chiar la începutul lui 2025.
Toate șocurile prin care am trecut în ultimii ani și-au spus cuvântul și în starea de spirit a celor care caută o locuință
„Toate șocurile de care ne-am lovit în ultimii ani și-au spus cuvântul și în starea de spirit a celor aflați în căutarea unei locuințe. Astfel, 60% se așteptau să mai aibă de așteptat încă cel puțin trei luni pentru a fi proprietari, în timp ce alți 24% dintre respondenți anticipau că își vor găsi locuința dorită într-un interval de 1-3 luni. Doar 16% se arătau optimiști și credeau că vor cumpăra o proprietate în cel mult o lună”, explică Daniel Crainic.
În realitate, pe baza datelor pe care le avem la dispoziție, putem spune că un utilizator își găsește, în medie, proprietatea dorită după circa 90 de zile de căutare. În această perioadă el dă aproximativ 14 leaduri către reprezentanții agențiilor imobiliare, dezvoltatorii sau proprietarii prezenți în site, mai spune directorul de marketing.
Când vorbim despre leaduri ne referim la acțiunile pe care utilizatorul le face în raport cu un anunț, de la a lua numărul de telefon la trimiterea unui e-mail pentru a afla detalii suplimentare cu privire la proprietate și așa mai departe. Important de menționat este faptul că nu toate leadurile ajung să se concretizeze în vizionări.
Care sunt cele mai căutate tipuri de proprietăți și de facilități?
Cei mai mulți cumpărători își îndreaptă atenția asupra apartamentelor cu două camere, acestea acoperind, de altfel, cel mai mare segment al ofertei disponibile la nivel național pe piața rezidențială.
„Locul de parcare sau garajul sunt facilitățile pe care își doresc cei mai mulți potențiali cumpărători să le obțină la pachet cu noua locuință. Curtea și centrala termică le urmează în top. Este foarte căutată, de asemenea, oportunitatea de a cumpăra o locuință gata mobilată”, spune Crainic.
Prețul mediu solicitat pentru proprietățile rezidențiale scoase la vânzare la nivel național în primul trimestru a fost de 1.563 de euro/mp util. Se poate observa un avans cu circa 8% raportat la intervalul similar din 2023.
În privința accesibilității putem spune că, în momentul de față, apartamentele din Timișoara sunt unele dintre cele mai accesibile din țară pentru cei care vor să facă o achiziție imobiliară, dacă ne raportăm la veniturile obținute la nivel județean.
Diferențele dintre noi și alți europeni nu sunt mari
Doi din cinci (41%) europeni dintr-un sondaj ING au spus că au petrecut mai puțin de trei luni căutând proprietatea pe care o dețin în prezent, 15% spunând că au petrecut mai puțin de o lună. În general, aproape 90% dintre respondenți au făcut totul în cel mult un an.
Aproape jumătate (47%) au spus că au vizionat la cinci sau mai puține proprietăți înainte de a lua decizia.
Cu cât oamenii au mai multe opțiuni, cu atât este mai dificil să aleagă; ai de-a face cu așa-numita „supraîncărcare cu opțiuni” . E ca și când ai în față un meniu cu foarte multe feluri de mâncare și decizi mai greu ce să alegi de acolo, scrie ING.
Aproximativ 60% dintre europeni, când au fost rugați să aleagă unul sau mai multe motive pentru a cumpăra proprietatea în care locuiau, au spus că este o chestiune care ține de simțul proprietății. Unul din cinci a spus că este un obiectiv personal și 13% au spus că își doresc ceva pe care să-l poată personaliza așa cum își dorește.
Cât muncești pentru o locuință?
În ceea ce privește timpul necesar achiziționării unei locuințe cu 2 camere (55 mp), fără a lua în calcul cheltuielile de subzistență sau economisirea și fără sprijin financiar de la bănci, cel mai ridicat nivel al indicatorului este înregistrat în județul Cluj, unde sunt necesari aproximativ 11 ani pentru achiziția unei locuințe.
Acestea sunt concluziile unui capitol din Raportul de Stabilitate publicat de Banca Națională, care arată cum se poziționează România pe piața imobiliară comparativ cu țările din jur.
- Pentru achiziția unei locuințe de 55 mp fără a contracta un credit imobiliar sunt necesari aproximativ 12 ani în Viena, aproape 18 ani în Praga și în jur de 15 ani în Budapesta și Varșovia, mai arată datele BNR.
În contrast, în județe precum Giurgiu, indicatorul nu depășește valoarea de șase ani.
Un sfert din totalul tranzacțiilor imobiliare sunt în București
Probleme persistente pe piața imobiliară rezidențială din România sunt reprezentate de disparitățile în plan regional în ceea ce privește cererea și oferta de bunuri imobiliare și de gradul redus de incluziune și intermediere financiară în regiunile mai puțin dezvoltate ale țării. Aceaste probleme urmează asimetria în dezvoltarea economică de la nivelul regiunilor.
Un sfert din totalul tranzacțiilor imobiliare sunt în București. Încă aproximativ 28 la sută din tranzacții se concentrează în principalele centre regionale din țară, respectiv: Cluj, Brașov, Timiș, Constanța și Iași.
În București și Timișoara activele imobiliare rezidențiale sunt subevaluate, în timp ce în Cluj-Napoca și Brașov, sunt supraevaluate, iar în Constanța sunt corect evaluate, arată Banca Centrală.
Costurile de tranzacționare sunt moderate în România și se află între 4,4-10,2 la sută pentru cumpărător
Cel mai redus număr al tranzacțiilor se constată în județele Giurgiu, Teleorman, Covasna, Olt sau Sălaj (sub 0,6 la sută din numărul tranzacțiilor au loc în fiecare dintre aceste județe). O proporție importantă din tranzacțiile de unități individuale sunt finanțate prin credit bancar (circa 38 la sută).
Costurile de tranzacționare sunt moderate în România și se află între 4,4-10,2 la sută pentru cumpărător și includ: taxa de timbru, taxele notariale și taxa de înregistrare și între 3 la sută și 6 la sută pentru vânzător.
Cele mai mari costuri de tranzacționare sunt înregistrate în Franța, Malta sau Belgia, însă în Bulgaria, Cehia sau Polonia costurile de tranzacționare a bunurilor imobiliare sunt inferioare celor consemnate în România.
