Se așteaptă ca revistele științifice să ia în considerare manuscrisele cercetătorilor cu obiectivitate și fără favoruri. Dar un studiu DOI publicat pe 23 noiembrie 2021 în PLOS Biology de Alexandre Scanff, Florian Naudet, Clara Locher de la Universitatea din Rennes, Ioana Alina Cristea de la Universitatea din Pavia și colegi, a dezvăluit că o parte dintre reviste practică favoritismul și nepotismul pe scară largă, informează SciTechDaily.
Pentru a identifica revistele cu asemenea practici, autorii au explorat aproape 5 milioane de articole publicate între 2015-2019 într-un set de 5.468 de reviste indexate în National Library of Medicine.
Îndeosebi, ei au căutat o frecvență neobișnuită a autorilor utilizând două semnale roșii: (i) procentajul lucrărilor dintr-o anumită revistă semnate de cel mai prolific autor publicat în revistă și (ii) coeficientul Gini al revistei, instrument statistic larg utilizat de economiști pentru a descrie inegalități ale averilor sau veniturilor.
Napoleon încoronându-se singur ca împărat; schiță a pictorului francez Jacques-Louis David (Wikipedia)
Rezultatele au arătat că, în cele mai multe reviste, articolele sunt distribuite pe un număr mare de autori, așa cum era de așteptat. Totuși, studiul a identificat și un set de reviste biomedicale în care puțini autori, adesea membri ai consiliilor de redacție ai acelor reviste, apăreau cu un număr disproporționat de mare de lucrări. Mai mult – articolele redactate de acei autori „hiper-prolifici” aveau cele mai mari șanse să fie acceptate pentru publicare în mai puțin de trei săptămâni de la trimiterea lucrării, sugerând favoritism în procedurile editoriale ale revistelor.
Cu o bază de date disponibilă atât de largă, verificarea nu a putut cuprinde și o analiză calitativă detaliată a lucrărilor publicate în asemenea reviste bănuite de decizii editoriale subiective, urmând ca cercetări ulterioare să evalueze articolele publicate de autorii hiper-prolifici în revistele marcate cu „potențial nepotism”.
De ce este important? Asemenea „reviste cu nepotisme”, suspectate de favoritism în deciziile editoriale, pot servi în măsurarea productivității cercetătorilor, cu efecte majore în decizii de promovare, acordare de titluri academice și finanțare a cercetărilor.
Autorii argumentează că revistele trebuie să fie mai transparente cu privire la practicile editoriale și de verificare, să adere la recomandările Comitetului pentru Etica Publicării (Committee on Publication Ethics – COPE). Locher a adăugat: „Pentru a scoate în evidență comportamente editoriale dubioase, studiul explorează legăturile dintre autorii hiper-prolifici și echipele editoriale ale revistelor.”
