​Un cercetător spaniol pe nume Constanti (fără ”N” final) Stefanescu numără de aproape 30 de ani fluturii de pe pajiștile din Catalonia împreună cu echipa sa. Stefanescu poartă numele de familie al tatălui său, care a plecat din România de mai bine de jumătate de secol, iar în articol puteți afla mai multe despre el și legăturile sale cu țara noastră. Tot din interviul acordat de cercetător pentru HotNews.ro puteți afla de ce fluturii dispar cu rapiditate, dar și ce arată fluturii, cărora în catalană li se spune ”papallones” despre mediul din jurul nostru.

Constanti StefanescuFoto: Arhiva personala

Omul care de aproape 30 de ani numără fluturi

Constantí Stefanescu este coordonator științific la Museo de Ciencias Naturales de Granollers, în regiunea Catalonia, în Spania.

Proiectul lui Stefanescu se numește Catalan Butterfly Monitoring Scheme (CBMS) și este unul dintre cele mai importante din Europa de acest gen, fiindcă se desfășoară din 1994 și an de an el și echipa sa au numărat fluturi pentru a vedea variațiile pe termen lung. În fiecare loc de măsurare se fac cam 25 de măsurători pe an, practic o măsurătoare săptămânală între martie și septembrie.

Proiectul este unul dintre cele mai importante de acest tip la nivel mondial fiindcă sunt puține locuri în lume unde populația de fluturi a fost monitorizată cu atât de multă precizie.

Tatăl lui Constanti Stefanescu a părăsit România în anii 50, a trăit pentru un timp în America de Sud, iar apoi s-a mutat în Spania unde a cunoscut-o pe viitoarea soție care era pianistă. Relația părinților săi s-a destrămat după nașterea lui Constanti care nu și-a cunoscut tatăl, a povestit pentru HotNews cercetătorul..

Familia din partea mamei i-a povestit despre legăturile sale cu România și știe că tatăl său era din Vatra Dornei, un loc pe care l-a vizitat și Constanti înainte de anii 90. ”Cred că era prin 1983 când am fost la Vatra și îmi amintesc că am căutat într-o carte de telefon și am găsit 3-4 pagini cu numele Ștefănescu și mi-am dat seama că port un nume foarte des întâlnit. De două ori am mai fost în România, cred că ultima oară acum vreo 15 ani (...) Am colegi români și cred că voi veni în viitor în România”.

De ce fluturii sunt pe cale de dispariție

De ce în mai puțin de 30 de ani au dispărut aproape total fluturii și alte diverse feluri de insecte?

Stefanescu spune că agricultura intensivă este principala cauză: folosirea pesticidelor, a fertilizatorilor, a erbicidelor și schimbările care au apărut față de agricultura tradițională cu pajiști mici separate care au fost înlocuite cu suprafețe mari cultivate cu o singură plantă unde lucrările sunt efectuate cu mașini agricole.

”Tot ce s-a întâmplat cu agricultura în ultimii 50 de ani, intensificarea și mecanizarea, a avut consecințe negative asupra insectelor”, spune cercetătorul spaniol care adaugă că România stă încă bine și are, față de țările mai dezvoltate din Europa de Vest, o diversitate mai mare a populațiilor de insecte. Probabil situația se va înrăutăți pentru insecte și în România, fiindcă toate țările trec spre agricultura intensivă care este mai productivă și este o presiune la nivelul societății pentru a se trece la un astfel de tip de agricultură.

În multe locuri fermele zootehnice mici au fost înlocuite de ferme extrem de mari, iar loturile mici de teren cultivate cu diverse plante și legume au fost înlocuite de loturi foarte mari cu o singură cultură. La această ultimă tendință au contribuit factori precum creșterea subvențiilor și a mecanizării.

O problemă mare pentru fluturii din sudul Europei ține de încălzirea globală și mai ales de lungile secete din timpul verii care fac ca florile de care fluturii au atâta nevoie să se usuce mult prea repede. Deja multe zone din Spania sau Italia devin prea calde și prea secetoase pentru cei mai sensibili fluturi. În nordul Europei încălzirea climei nu a afectat atât de tare populația de fluturi pentru că aceștia s-au deplasat spre nord. În sudul Europei multe specii și-au atins limita sudică maximă.

Ce arată datele și de ce fluturii sunt importanți

Ce arată măsurătorile făcute în Catalonia de Stefanescu și de echipa sa?. 70% dintre speciile de fluturi sunt în declin, iar ca număr de insecte, declinul a fost diferit de la specie la specie, fiind dur mai ales la speciile care depind de un habitat anume care a fost distrus. Ca medie, abundența fluturilor a scăzut cu 30-40% în ultimii 25 de ani.

Fluturii sunt importanți, explică Stefanescu, pentru că sunt excelenți bio-indicatori pentru că, atunci când mediul lor se degradează și habitatele descresc în calitate, populațiile reacționează imediat și scad rapid. Reversul este că - dacă habitatul este îmbunătățit - și populațiile își revin, dar mai grav este de a-i aduce înapoi în locurile de unde au dispărut.

În Europa sunt aproximativ 400 de specii de fluturi, iar un fluture adult are o durată de viață cam de 2-3 săptămâni.

Constanti Stefanescu spune că, deși cifrele arată un declin semnificativ, avem motive să fim optimiști pentru că societatea este tot mai conștientă de cât de importante sunt insectele polenizatoare, iar aici putem include și fluturii, dar și albinele. În plus, în ultimii 2-3 ani se discută în cadrul UE despre declinul acestor insecte și Bruxelles-ul promovează programe care să contribuie la stoparea acestui declin. ”Mă aștept ca în anii ce vin să fie făcute eforturi tot mai serioase pentru a mai repara situația, pentru a crește domeniul agriculturii organice care este foarte important”.

O problemă, mai ales pentru fluturii de noapte și pentru alte insecte nocturne, este lumina artificială tot mai multă și mai puternică.

Stefanescu spune că în Europa sudică - în Spania, Italia sau Grecia - de exemplu, mulți oameni care locuiau mai ales în zonele rurale și aveau mici suprafețe agricole au plecat la oraș, iar suprafețele au rămas nelucrate și pădurile au invadat într-un mod spectaculos acele suprafețe. ”Fluturii au nevoie de suprafețe întinse, deschise, pentru că au nevoie de Soare și de căldura acestuia, au nevoie și de anumite flori și de pajiști, iar aceste schimbări ale peisajului au afectat populațiile și au adus un declin important. în scurt timp”.

Aici trebuie spus că în România ne confruntăm cu ceva cu totul diferit: pădurile sunt tăiate și urbanizarea se simte tot mai puternic pentru că se construiesc tot mai multe ansambluri rezidențiale tot mai sus în zone de munte. Nu doar în România habitatul fluturilor este distrus de urbanizarea intensivă, ci și în alte părți, dar clar este o cauză foarte importantă.

Cum pot fi salvate unele specii

L-am întrebat pe Stefanescu dacă fluturii pot supraviețui într-un parc bine întreținut din mijlocul unui oraș aglomerat, pentru că sunt cazuri în care putem vedea fluturi în parcurile de oraș. Ei bine, doar o foarte mică parte dintre speciile de fluturi pot supraviețui într-un parc de oraș, fiindcă trebuie să fie o specie cu o mobilitate deosebită și care să traverseze zone ostile pentru a ajunge la acel parc. Foarte puține specii pot ajunge într-un parc de oraș și numărul de fluturi va fi oricum mic dacă îl comparăm cu cel de pe pajiștile din zonele sălbatice unde fluturii se simt acasă.

Agricultura intensivă este dăunătoare pentru biodiversitate fiindcă puține plante ”sălbatice” și puține animale pot supraviețui în număr mare folosirii pe scară largă a pesticidelor, terenurilor cu monocultură și deselor activități de cosit și arat. Poluarea cu azot, de la substanțe fertilizante și de la concentrați, face să crească diversele buruieni ce nu mai lasă loc pentru plantele de care au fluturii nevoie.

Cu datele culese, echipa lui Stefanescu încearcă apoi să vadă în ce mod habitate pot fi ajutate să-și revină. Spre exemplu, pentru salvarea unui fluture albastru de munte s-au creat micro-rezervații și s-a negociat cu fermierii pe lucruri punctuale. De exemplu, un mic fermier a fost rugat să amâne cositul pentru a nu distruge habitatul, iar în compensație o asociație i-a cumpărat fermierului fân de la alte ferme din zonă.

Granollers, unde lucrează echipa lui Stefanescu, este un oraș de 60.000 de locuitori situat la 30 km de Barcelona și este cunoscut pe plan european pentru echipa de handbal.

Proiectul CMBS constă într-o rețea de monitorizare ce cuprinde 100 de puncte de înregistrare (recording sites) care culeg date despre abundența fluturilor. Un observator uman merge la aceste puncte în fiecare săptămână între martie și septembrie și numără, iar dacă este nevoie de o analiză mai atentă a unor fluturi se merge cu o plasă de fluturi. Observatorul merge cu foi și pixuri și numără exact câți indivizi din fiecare specie erau la acel moment.

Proiectul este coordonat de muzeul din Granollers și este susținut oficial de autoritatea Departament de Territori i Sostenibilitat de la Generalitat de Catalunya.

Înainte să demareze proiectul cu fluturi din Catalonia, Stefanescu a lucrat în domeniul oceanografiei.