Florin Piersic s-a infectat de la o branulă, cel mai probabil, au declarat medicii de la Institutul Inimii din Cluj, miercuri, în ziua când au anunțat că actorul a fost transferat la Institutul Matei Balș din București cu infecție generalizată - septicemie. Înainte, pacientul a fost internat la Spitalul Militar din Cluj, care a negat oficial că Florin Piersic s-a infectat la ei. Astăzi, a ajuns în al patrulea spital.
Florin Piersic a fost transferat joi, 9 mai, de la Institutul „Matei Balș” la Spitalul Foișor, ambele din București, pentru o operație de scoatere a protezei de la picior. Proteza a devenit ea însăși sursă de întreținere a infecției, potrivit medicilor. Ruta medicală a actorului, reconstituită de către HotNews din surse oficiale e, însă, mai lungă. Undeva pe acest traseu a apărut infecția.
Ministrul Rafila recunoaște subraportarea infecțiilor
Piersic a fost internat la Spitalul Militar din Cluj la mijlocul lui aprilie, apoi la finalul lunii a ajuns la Institutul Inimii din Cluj, „unde a venit cu infecție”, a explicat pentru HotNews.ro un medic de la Institutul Inimii. Spitalul Militar din Cluj a precizat, printr-un comunicat oficial, că pacientul nu s-a infectat la ei.
Infecțiile asociate actului medical (IAAM), cunoscute și ca infecții spitalicești sau infecții nosocomiale, nu reprezintă un fenomen românesc, ci pot fi prezente în orice spital din lume. Diferența fundamentală, potrivit declarațiilor mai multor miniștri ai sănătății, indiferent de partidul din care au făcut parte, este aceea că în spitalele românești persistă tendința ca infecțiile să fie ascunse. Consecința este subraportarea și ascunderea stării reale în fața pacienților și a familiilor.
Situația este recunoscută inclusiv de actualul ministru Alexandru Rafila. În România se raportează „1% din totalul cazurilor externate ca fiind infecţii asociate asistenţei medicale. Media la nivel european este de 7%. Noi am crescut de la 0,2% la 1%”, a spus ministrul Rafila într-o conferință de presă din octombrie 2022.
În cazul Piersic, directorul medical al Institutului „Matei Balş”, Adrian Marinescu, a afirmat, în intervenții la Antena 3 și la Digi 24, că nu este certă sursa infecției. ”Nu ştiu dacă este discuţie de branulă sau este o discuţie generală că există riscul ca dintre bacterii, cum este şi stafilococul, să dea infecţia”.
Florin Piersic nu este prima personalitate afectată de infecțiile nosocomiale din spitalele românești. Potrivit medicilor, situația lui Florin Piersic, 88 de ani, este serioasă, dar stabilă.
În schimb, în cazurile actorului Ion Caramitru, omului de cultură Iosif Sava sau antrenorului Nicolae Mărășescu, infecțiile contractate în spital le-au adus sau grăbit sfârșitul.
În cazul lui Ion Caramitru, stafilococul auriu a rezistat tratamentelor cu antibiotic
Unul dintre primele cazuri din România care au adus fenomenul infecțiilor nosocomiale în atenția presei și a publicului a fost cel al decesului realizatorului TV Iosif Sava.
Eminent om de cultură, unul dintre cei mai curajoși realizatori TV de după revoluție, Iosif Sava a murit în 1998, din cauza unei infecții spitalicești, după o operație de ocluzie intestinală reușită. El fusese internat la Spitalul Universitar din București. Avea 65 de ani.
Iosif Sava Foto: TVR
Și marele actor Ion Caramitru, fost director al Teatrului Național din București și președinte al Uniunii Teatrale din România (UNITER), a murit din cauza unei infecții nosocomiale.
Caramitru a decedat pe 5 septembrie 2021, la vârsta de 79 de ani, la Spitalul Elias din Capitală, după o lună petrecută în spital. Ion Caramitru avea o infecție în sânge cauzată de un stafilococ auriu care nu a cedat la niciun tratament.
Într-un mesaj public transmis după apariția articolului, Andrei Cramitru, fiul lui Ion Caramitru, a susținut că „nu avem nici o informație că tata ar fi contractat infecția în spital”. „Am făcut atunci absolut toate investigațiile posibile (analizate și de echipe de doctori din străinătate) și nu a fost identificată sursa inițială a infecției”, a precizat Andrei Caramitru.
Ion Caramitru Foto: Florin Ghioca
Important om de sport, afectat de nosocomiale
Nicolae Mărășescu, unul dintre cei mai importanți antrenori din istoria atletismului românesc și fost demnitar al sportului, a murit în august 2016, după ce se luptase, timp de un an, cu două infecții spitalicești foarte rezistente contractate în urma unei operații la genunchi: Piocianic și Klebsiella, potrivit unei investigații derulate în acel an în Gazeta Sporturilor.
Nicolae Mărășescu a murit la vârsta de 78 de ani la Spitalul Bagdasar Arseni. Operația la genunchi fusese cu un an înainte, la Spitalul Universitar din București.
Un deputat din Comisia de Sănătate, victimă a nosocomialelor
În decembrie 2020, deputatul PSD Sebastian Radu, în vârstă de 49 de ani, era internat la Spitalul Militar din București cu diagnosticul COVID-19. Cum starea sa continua să se agraveze, familia l-a transferat la o clinică din Germania, însă deputatul a ajuns acolo cu septicemie și nu a mai putut fi salvat.
După moartea lui Sebastian Radu, soția lui a dat în judecată Spitalul Militar, conform Libertatea, cerând un milion de euro daune pe motiv că bărbatul fusese infectat acolo cu 4 infecții nosocomiale. Sebastian Radu era membru al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților.
Actor decedat la 38 de ani
Toni Tecuceanu, actor și membru al echipei emisiunii „Cronica cârcotaşilor”, a murit la doar 38 de ani, în ianuarie 2012, la Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș din București. Oficial, spitalul a anunțat că actorul a murit din cauza infectării cu virusul A H1N1 al gripei porcine.
Familia lui Toni Tecuceanu a acuzat însă faptul că decesul s-ar fi datorat unei infecții dobândite de pe aparatele de ventilație din spital, despre care membrii familiei au susținut că au aflat cu puțin timp înainte de deces.
Rudele lui Toni Tecuceanu au inițiat, ulterior, acţiuni în justiţie pentru a avea acces la dosarul medical.
Ce au spus legiștii, în cazul Colectiv, despre legătura dintre deces și infecții
În general, legătura dintre infecțiile nosocomiale și deces este dificil de probat, conform situațiilor documentate de presă. În anul 2021, ziarul Libertatea a arătat că dosarele medicale a 23 dintre victimele de la Colectiv conțin buletinele de analiză bacteriologică din care rezultă că, în spitalele românești, pacienții decedați au contractat cel puțin doi germeni multirezistenți la antibiotice.
În niciun raport medico-legal nu se pomenea însă de rolul determinant sau important al infecțiilor asociate actului medical în decesul acestor 23 de oameni arși în Clubul Colectiv. Acolo unde în acte scria „sepsis”, legiștii nu au făcut legătura între infecțiile nosocomiale și infecția generalizată din organism.
Cazurile personalităților publice din mai multe domenii sunt, numeric, doar vârful icebergul, rezultă chiar din estimările Ministerului Sănătății.
Rafila spune că oficial 5 români mor zilnic din cauza nosocomialelor
Alexandru Rafila a declarat că în fiecare an, în Uniunea Europeană sunt raportate 37.000 de decese datorate infecţiilor asociate asistenţei medicale, iar numărul de decese care sunt parţial atribuite acestor infecţii, pentru că pacienţii au multe alte patologii foarte complicate, este de cel puţin trei ori mai mare.
„România are circa 5% din populaţia Uniunii Europene şi, dacă ar fi să extrapolăm aceste cifre la nivelul ţării noastre, am vedea că şi în România numărul de decese care ar putea să fie atribuite infecţiilor asociate asistenţei medicale în mod real ar fi probabil de circa 1.700 care s-ar înregistra la nivelul unui an în România. Zilnic în România sunt în medie, conform estimării, probabil, în jur de cinci decese. Aceasta este situaţia”, a explicat Alexandru Rafila.
„Eu personal m-aș duce la un spital la care managerul raportează 5-6% infecții, chiar și decese, decât la unul care raportează zero. E un spital în București care zice: dom’le, noi de 11 ani nu avem niciun caz. Eu nu cred acest lucru”, a mai spus ministrul Sănătății.
260 de milioane de euro din PNRR pentru combaterea nosocomialelor
În iulie 2022, Ministerul Sănătății a anunțat înființarea unui Comitet Național pentru Prevenirea și Limitarea Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale (nosocomiale), prin Hotărâre de Guvern.
În mai 2023, Alexandru Rafila a declarat că 260 milioane de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) vor fi folosiți pentru reducerea infecţiilor nosocomiale din spitale.
„Banii vor fi investiţi în dezvoltarea laboratoarelor de microbiologie, pentru înfiinţarea saloanelor cu un singur pat în vederea izolării pacienţilor cu infecţii grave şi pentru achiziţionarea de echipamente destinate reducerii încărcăturii microbiene în spitale”, declara atunci ministrul Sănătății.
Alexandru Rafila nu este primul ministru al Sănătății care vorbește despre subraportarea infecțiilor nosocomiale. Au făcut-o înaintea lui și Vlad Voiculescu, Sorina Pintea și Ioana Mihăilă. Este unul dintre domeniile unde declarațiile au trecut dincolo de liniile ideologice.
„Colegilor mei le este frică să declare infecțiile nosocomiale”
În România, legea descurajează managerii de spitale să raporteze infecții nosocomiale, consideră chiar directorii instituțiilor din sistemul de sănătate.
„Colegilor mei le este frică să declare infecțiile nosocomiale, pentru că declararea infecțiilor nosocomiale este percepută de către personalul medical ca o pedeapsă”, declara într-un interviu pentru HotNews.ro Beatrice Mahler, primul manager de spital din România care a ieșit public, într-o conferință de presă în februarie 2019, pentru a anunța decesele a 13 pacienți infectați cu nosocomiale în spitalul pe care îl conduce.
Un prim pas care ar trebui făcut ar fi „să se lucreze la legislația care prevede încadrarea infecțiilor nosocomiale ca o pedeapsă”, mai spunea Beatrice Mahler în interviul din octombrie 2022.
3
44
