Catedrala Notre Dame, care a fost devastată de un incendiu luni, adăpostea o mulțime de comori care au făcut-o celebră, de la fragmente din Sfânta Cruce și alte relicve religioase, până la uriașe vitralii și clopote foarte grele. O parte dintre comori au putut fi salvate, despre altele încă nu știm. Cu patru zile înainte de dezastru au fost desprinse de pe acoperiș 16 statui mari din cupru care, astfel, au scăpat, fiindcă au fost duse pentru a fi restaurate. În articol puteți citi și despre ”pădurea” din lemn care s-a făcut scrum.

Zeci de șoricei mumificați se aflau printre animalele găsite într-un mormânt egiptean care a fost prezentat vineri, relatează The Guardian, citând Reuters și AFP. Cavoul, descoperit recent, datează de acum peste 2.000 de ani.

Paleontologii de la Universitatea din Kansas au făcut o descoperire uluitoare – un „cimitir al dinozaurilor” chiar din ziua când Pământul a fost lovit de un asteroid, iar impactul a dus la dispariţia uriaşelor reptile.

Arheologii Muzeului de Istorie Prahova au descoperit la Strejnicu, județul Prahova, într-un tumul, un mormânt care datează din secolul III și în care au fost îngropați un adult și un copil, informează Mediafax.

Când în 1963 arheologii turci și germani au început descoperirea structurilor circulare, au realizat că erau în fața unei descoperiri importante, dar nu au putut ști că au mutat acul istoriei religiilor cu mai multe milenii înapoi. Göbekli Tepe, în sud-estul Turciei, nu departe de orașul Urfa, are de fapt 12.000 de ani, fiind mult mai vechi decât Stonehenge și decât piramidele, iar prin succesiunea de structuri circulare concentrice pe care le prezintă, constituie ceea ce arheologia definește a fi un templu în toată regula, relatează La Stampa.

Arheologii mexicani au descoperit peste 150 de obiecte ritualice - care au rămas neatinse mai bine de 1.000 de ani - într-o grotă situată sub situl arheologic al orașului precolumbian Chichén Itzá, în Yucatan (estul Mexicului), a indicat luni un cercetător responsabil de proiect, scrie AFP.

Uriașul ansamblu megalitic de la Stonehenge este subiectul multor teorii, unele de domeniul science-fiction, mai ales că rămâne un mister de ce oamenii de acum 5.000 de ani au ales să construiască ceva atât de complex, cu uneltele rudimentare ale neoliticului. Acum, noi teorii arată că blocuri de piatră de două tone au fost aduse de la peste 230 km pe uscat, și nu pe mare cum se credea. Marea întrebare este de ce pentru Stonehenge blocuri atât de grele au fost transportate sute de km, în timp ce alte monumente megalitice din Europa au fost construite la maxim 15-20 km de carierele de piatră.

Arheologii peruani au descoperit o cameră funerară din epoca incașă, unde fusese înmormântată o persoană ce făcea parte din elită, a declarat un cercetător vineri conform AFP.

Un maxilar superior de Homo sapiens rescrie istoria evoluției, după ce cercetătorii care au studiat fosila, descoperită într-o peșteră din Israel, au concluzionat că este cel mai vechi fragment de schelet al unei ființe umane moderne descoperit în afara Africii, potrivit Newsweek, citat de Mediafax.

Arheologii au găsit rămăşiţele căpitanului Matthew Flinders, un explorator britanic care este creditat pentru înconjurarea și numirea continentului australian, relatează Reuters.

Ultima Thule a devenit un termen ce desemnează locuri extrem de îndepărtate situate la granița dintre real și imaginar. Însă prima ”Ultima Thule” din istorie este un loc misterios în care a ajuns acum 2.300 de ani un grec, undeva în regiunea de nord a Europei. Nu se știe dacă este vorba de insulele Shetland, de Islanda sau de Scandinavia și va rămâne un mister. Însă putem spune că locul atins de Pytheas era pentru vechii greci la fel de îndepărtat cum este pentru noi corpul ceresc de care o sonda NASA s-a apropiat acum câteva zile.

Descoperire arheologică în Egipt, unde un mormânt vechi de 4400 de ani a fost descoperit într-o stare excepțională, scrie abcnews. Mormântul, care aparține unui preot din antichitate a fost descoperit în sudul orașului.

În sudul orașului Cairo a fost descoperit un mormânt cu o vechime de peste 4 000 de ani, care conținea desene bine conservate, potrivit Ministerului Antichităților din Egipt citat de CNN.

Acum 2.600 de ani Imperiul Asirian se întindea din estul Mediteranei și până în partea occidentală a Iranului și era condus de Ashurbanipal, un rege care nu a ezitat să-și omoare în chinuri groaznice inamicii, dar a construit și prima mare bibliotecă a omenirii. O expoziție uimitoare de la British Museum arată cum era viața în timpul domniei marelui rege, cu sunete, lumini, statui, basoreliefuri și plăcuțe de argilă. Expoziția care vorbește de lucruri ce s-au întâmplat acum foarte mult timp are însă multe legături cu prezentul: este sponsorizată de o companie petrolieră controversată, iar orașele princiare arse acum două milenii au mai suferit un val de distrugeri dureroase și acum câțiva ani.

Autoritatea arheologică israeliană a prezentat miercuri la Ierusalim o rară mască de piatră veche de 9.000 de ani, asociată cu dezvoltarea venerației care a coincis cu sedentarizarea oamenilor, în Neolitic, relatează AFP.

Lucrarea de artă, care are o vechime de cel puțin 40.000 de ani, este considerată a fi cel mai vechi exemplu de pictura figurativă - în care sunt descrise obiecte reale, mai degrabă, decât forme abstracte, scrie BBC.

Arheologii au găsit în Marea Neagră, la 80 km de coasta bulgară, cea mai veche epavă intactă, datarea cu carbon arătând că este o navă greacă de acum 24 de secole. Descoperirea a fost realizată în cadrul proiectului Black Sea Maritime Archaeological Project care, folosind roboți telecomandați, au făcut o cartare amănunțită a fundului mării. Nu sunt planuri de a scoate epava la suprafața, dat fiind că se află la 2 km în adâncuri, iar procedeul ar costa imens și ar putea distruge nava.

La 1 km de Mangalia se găsește unul dintre cele mai uimitoare situri arheologice din țară, dar și unul dintre cele mai puțin cunoscute. Acum 2.300 de ani s-a ridicat la Kallatis un mormânt de mari dimensiuni pentru un conducător al regiunii sau chiar pentru un rege și s-a construit deasupra o movilă artificială. De atunci, mormântul din movila denumită Documaci a fost prădat de căutătorii de comori, folosit pe post de locuință acum mai bine de un mileniu și jumătate, dar și pe post de groapă de gunoi până acum doi ani. De la început de 2017 o echipă de arheologi cercetează mormântul în detaliu și lucrează la un plan de salvare pentru locul în care o parte din fresca de acum 23 de secole este încă vizibilă, în ciuda trecutului complicat.

Muzeul Național de Istorie a României a semnat în luna august un parteneriat cu Agenția de Evidență Prizonieri de Război / Dispăruți în Misiune, din cadrul Departamentului de Apărare a Guvernului Statelor Unite ale Americii, în vederea colaborării privind efectuarea unor activități de investigare arheologică pentru a determina locurile exacte din România în care se presupune că s-au prăbușit șase aeronave militare aparținând Armatei Americane, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.