O figură uriașă a unei feline desenată într-un deal în urmă cu 2.000 de ani a fost descoperită în Peru, anunțul fiind făcut de ministerul culturii de la Lima, transmite CNN.

Urmele preistorice ale unei femei care își purta copilașul în timp ce fugea de feline cu dinți sabie și leneși giganți au devenit cel mai lung șir de urme umane fosilizate găsite vreodată, spun oamenii de știință, citați de Telegraph.

Un grup de oameni preistorici a călcat pe pantele abrupte ale unui ghețar alpin înainte de a găsi ceea ce căutau: un cristal de rocă. Scena a avut loc în urmă cu aproximativ 9.500 de ani, iar acești bărbați din mezolitici au folosit prețiosul cristal pentru a-și face uneltele. Datorită topirii ghețarilor alpini, numeroase artefacte sunt eliberate din matricea de gheață care le-a protejat de ravagiile timpului, potrivit AFP.

Președintele Mexicului a declarat că și-a trimis soția într-o misiune „imposibilă” pentru a recupera coroana legendarului rege aztec Montezuma, relatează Euronews.

În fiecare an pe 9 octombrie este sărbătorit precursorul scandinav din Islanda despre care se crede că s-a stabilit în America cu sute de ani înainte să debarce Columb. „Saga lui Erik cel Roșu” spune că America a fost descoperită din întâmplare după ce Erikson a luat-o razna cu cursul. „Saga groenlandezilor” susține totuși că descoperirea a fost parte a unui plan.

O turistă care a furat, în urmă cu 15 ani, fragmente de artefacte din orașul antic Pompei, le-a returnat spunând că sunt blestemate, scrie Guardian.

​O pană fosilizată de dinozaur ce a fost descoperită în 1861 în sudul Germaniei este de mulți ani subiect de dispute între paleontologii care s-au contrazis în studii legate de cui i-ar fi putut aparține această pană. Un nou studiu arată că este totuși vorba de Archaeopteryx, un fel de dinozaur cu multe caracteristici de pasăre, un animal ce a trăit în Jurassic și era cam de dimensiunile unui corb.

Arheologii din Mexic au confirmat că o navă scufundată descoperită în largul peninsulei Yucatan a fost folosită pentru transportarea mayașilor vânduți în sclavie, transmite CNN.

​Autorităţile egiptene au anunţat descoperirea într-un puţ din necropola Saqqara, aflată la 25 km de piramidele de la Gizeh, a 14 noi sarcofage datând de acum 2.500 de ani. În același loc au fost descoperite alte 13 sarcofage la început de septembrie. Situl Saqqara este celebru pentru vasta necropolă unde se află și piramida în trepte a lui Djoser, cea dintâi din era faraonilor, construită acum 2.900 de ani sub indicațiile lui Imhotep.

Crescătorii de reni din Rusia au descoperit ceea ce oamenii de știință spun că este prima carcasă de urs de peșteră cu țesut moale intact în regiunea care se confruntă cu topirea permafrostului, relatează Moscow Times.

O echipă de arheologi libanezo-germană a descoperit, în urma excavărilor, un teasc de vin fenician cu o vechime de 2.600 de ani în sudul Libanului, a anunţat joi un profesor din cadrul Universităţii Americane din Beirut (AUB), potrivit DPA, relatează Agerpres.

Analiza ADN a rămăşiţelor descoperite în morminte sugerează că nu toţi vikingii erau scandinavi, conform unui studiu publicat miercuri în revista Nature, transmite CNN citat de Agerpres.

Un schelet de Tyrannosaurus Rex în vârstă de 67 de milioane de ani, numit Stan, va fi scos la licitație de casa Christie’s pe 6 octombrie, iar acesta este așteptat să fie vândut împotriva unei sume cuprinsă între 6 și 8 milioane de dolari, anunță CNBC.

​Un alpinist a descoperit rămășițele unei capre negre, la 3.200 metri altitudine, în nordul Italiei. La prima vedere nu părea nimic special, dar s-a dovedit a fi ceva cu totul deosebit. Capra neagră era aproape perfect conservată, deși a murit acum patru secole, iar cercetătorii spun că studierea acestui animal va fi utilă dacă pe viitor vor mai fi descoperite corpuri perfect păstrate în gheață, cum este celebrul Otzi.

Cadavrul unui sturion atlantic (şip, n.r.) lung de doi metri, o specie în prezent aproape dispărută, a fost găsit în Marea Baltică în epava unei nave regale daneze care s-a scufundat în urmă cu peste 500 de ani, a dezvăluit vineri o revistă ştiinţifică, informează AFP.

Romanilor le-a plăcut enorm mâncarea, la începuturi au împrumutat unele lucruri de la greci, dar apoi au mers pe propria cale, au scris cărți impresionante de bucate, au întocmit manuale de agricultură și au transformat viticultura într-o știință. Oamenii de rând consumau mai ales pâine, măsline, terci și vin, iar bogații consumau chiar și păsări flamingo, rozătoare, carne de vânat și vin extrem de scump. Era plin de locuri unde se vindea pe stradă carne friptă, existau și multe taverne și se consumau chiar și animale precum hârciogul sau alunarul. În articol puteți citi despre ce mâncau și ce beau romanii, cum erau ospețele și cât de diferită era mâncarea celor cu bani puțini față de a celor avuți. Tot în articol puteți citi și despre garum, un sos de pește fermentat care era foarte apreciat.

Maimuțe mari, girafe cu gât scurt, tigri cu dinți-sabie, rinoceri sau pangolini. Pare o enumerare dintr-un film de animație, însă este vorba de fosile descoperite într-un sit paleontologic din Vâlcea, numit Grăunceanu și re-analizate în SUA. O echipă de la University of Arkansas studiază de 8 ani sit-ul și spune că este unul dintre cele mai valoroase din Europa, dând o colecție uimitoare de fosile din pleistocen. Grăunceanu este cel mai mare sit fosilifer din Europa de Est.

O cădere de stânci care a avut loc chiar în apropiere de un traseu popular de drumeție Grand Canyon a scos la iveală mai multe amprente de fosile antice, care ar fi semănat cu șopârlele chuckwallas, potrivit AP.

Doi tineri care erau voluntari pe un șantier arheologic au descoperit o comoară, aproape un kilogram de monede din aur de acum 1.100 de ani, de pe vremea când zona făcea parte din califatul Abbasid. Este vorba de o descoperire rară, 425 de monede de aur ascunse de cineva care aproape sigur spera să revină să la recupereze.