Sarea a fost extrem de importantă pentru oamenii de acum mii de ani fiindcă, pe de o parte, este o substanță indispensabilă vieții, iar pe de altă parte, datorită credinței universale privind originea ei divină, a fost „aurul alb” al omenirii. Cele mai vechi dovezi arheologice din lume privind exploatarea sării, de acum 8.000 de ani, au fost descoperite și cercetate pe teritoriul României, iar în articol puteți citi pe larg despre câteva situri arheologice uimitoare. Tot în articol puteți citi despre superstiții legate de sare, despre locurile ce au fost numite în cinstea sării și despre cum oamenii de acum 6.000 de ani făceau misterioase calupuri de sare, după eforturi uriașe.

Câțiva cercetători americani care au analizat o serie de pietre situate la peste 1.500 km distanță au venit cu o ipoteză insolită: acestea ar fi ajuns din Wisconsin în Wyoming purtate de dinozauri în burțile lor! Teoria este contestată, dar nici nu poate fi exclusă. Acestea, spun cercetătorii, erau gastrolite, pietre pe care animalele le-au înghițit pentru a facilita digestia.

O echipă internaţională, incluzând şi doi cercetători români de la Institutul de Speologie "Emil Racoviţă", a secvenţiat genomurile celor mai vechi oameni moderni din Europa, care au trăit cu circa 45.000 de ani în urmă în peştera Bacho Kiro din Bulgaria. Comparând aceste genomuri cu cele ale oamenilor care au trăit ulterior în Europa şi Asia, cercetătorii au demonstrat, întro lucrare publicată în revista Nature, că oamenii din Bacho Kiro şiau transmis genele oamenilor moderni.

O echipă de arheologi egipteni a descoperit "cel mai mare oraş antic din Egipt" datat de mai mult de 3.000 de ani, în apropiere de Luxor, în sudul ţării, a indicat joi fostul ministru al Antichităţilor şi arheologul Zahi Hawass, potrivit AFP.

Fosile ale unei noi specii de mamifer din Cretacicul Superior, cu o vârstă cuprinsă între 72 de milioane şi 74 de milioane de ani, au fost descoperite în Patagonia de pe teritoriul statului Chile, a anunţat miercuri Institutul Chilian Antarctic (INACH), potrivit AFP și Agerpres.

Secvențierea genetică a rămășițelor umane vechi de 45.000 de ani a dezvăluit o migrație necunoscută către Europa și a arătat că amestecurile cu populațiile de Neanderthal erau mai frecvente decât se credea anterior, potrivit AFP.

Un cortegiu inedit va transporta 22 de mumii de regi şi regine din Egiptul antic sâmbătă într-o „defilare a faraonilor” între Muzeul din Cairo, unde se află de mai mult de un secol, şi Muzeul Naţional al Civilizaţiei Egiptene (NMEC), relatează AFP și France24, potrivit News.ro.

Fosila unei specii de cangur dispărute a dezvăluit abilități uimitoare de cățărare în urmă cu aproximativ 50.000 de ani, într-o câmpie australiană, astăzi ... lipsită de copaci, potrivit unui studiu publicat miercuri și citat de AFP.

Oamenii consumă carne din cele mai vechi timpuri, iar relația omului cu carnea a fost una complicată. Carnea are un gust mai bun decât alte alimente și a ajutat oamenii să supraviețuiască în condiții grele, dar de la animale s-au transmis boli la om și de la carnea alterată mulți s-au îmbolnăvit grav. În articol puteți citi pe larg despre istoria consumului de carne și despre diverse interdicții impuse din cele mai vechi timpuri până în perioada medievală.

O misiune arheologică franco-norvegiană, condusă de Victor Ghica, a descoperit vestigii ale unor clădiri creştine din antichitatea târzie în Deşertul de Vest din Egipt, mărturie a unei vieţi monahale în regiune în secolul al V-lea, a anunţat sâmbătă ministerul egiptean al Antichităţilor, relatează AFP.

Dispariția omul de Neanderthal s-ar putea să se fi petrecut mult mai repede decât se credea, arată o reanalizare a unor fosile descoperite într-o peșteră din Belgia. Subiectul este unul controversat în rândul arheologilor și are implicații importante legate de cronologia omului modern. Resturile umane descoperite în secolul 19 în sit-ul din Belgia au între 44.200 și 40.600 ani vechime, și nu 24.000, cum se credea inițial, arată noul studiu.

În Israel a fost descoperit coiful ce a fost purtat acum 25 de secole de un războinic care probabil a luptat contra perșilor în Mediterană. Coiful este din bronz și a fost purtat probabil de un războinic de pe o navă ce a participat la unul dintre războaiele greco-persane. S-a păstrat într-o stare excelentă.

O echipă de oameni de știință din SUA a demonstrat că puii uriașilor dinozauri carnivori ca Tyrannosurus Rex, care creșteau de la mărimea unei pisici până la cea a unor monștri impresionant de mari, remodelau ecosistemele, având o contribuție majoră la dispariția speciilor rivale, informează Science Alert.

Pentru a determina dacă neanderthalienii ar putea folosi un limbaj, este necesar să se stabilească dacă ar putea simboliza concepte și dacă au capacitatea anatomică de a produce și percepe un limbaj pe care să îl transmită. Pentru a face acest lucru, cercetătorii au reconstituit practic canalele auditive externe și mediane a cinci exemplare din specia neanderthaliană, potrivit AFP.

​Lângă celebrul oraș antic Pompei a fost descoperit un car de ceremonie aproape intact ce a fost folosit acum două milenii. O bună parte dintre elementele carului s-au păstrat și este o minune că vehiculul cu patru roți s-a păstrat în stare atât de bună, mai ales că hoții au săpat la doar câțiva metri.

Cel mai vechi ADN din lume secvențiat vreodată, datând de mai bine de un milion de ani, a fost recuperat din dinți de mamut îngropați în permafrostul din Siberia, a dezvăluit un studiu publicat miercuri, relatează AFP.

Laboratorul rus de stat Vektor, care a dezvoltat și un vaccin împotriva coronavirusului, a anunțat că lansează o cercetare a virusurilor care datează din paleolitic analizând rămășițele animalelor recuperate după topirea permafrostului, relatează The Guardian.

Oamenii de știință egipteni au stabilit că un faraon a murit în bătălie după ce au radiografiat mumia sa de peste 3600 de ani vechime, potrivit unui studiu publicat miercuri în revista Frontiers of Medicine, relatează AFP și The Times.