Analiza unor descoperiri făcute acum câțiva ani în Islanda ar putea muta cu câteva zeci de ani mai devreme perioada în care vikingii au început colonizarea Islandei. Noile descoperiri indică o perioadă în jurul anul 800, față de termenul general acceptat, adică după anul 870. Descoperirile au scos la iveală și una dintre cele mai bogate comori descoperite în Islanda.

La un an după asasinarea lui Iulius Caesar în anul 44 î.e.n. cronicile arată că a venit o perioadă cu foamete, boli, recolte compromise și temperaturi foarte scăzute. Republica își trăia ultimii ani, iar Roma a devenit Imperiu în anul 27 î.Hr. Însă, o teorie arată că problemele de la Roma au fost agravate de o erupție vulcanică produsă la 10.000 km depărtare, într-o insulă de lângă Alaska. De mai multe ori în istorie, erupții care s-au întâmplat la multe mii de kilometri au dus la răciri ale vremii care au avut ca urmări foamete și revolte. Nu sunt numeroase cazurile în care legătura directă a putut fi stabilită, dar exemplul de acum este bine documentat și argumentat.

Arheologii britanici au descoperit un inel de puțuri preistorice săpate cu mii de ani în urmă în apropierea Stonehenge, relatează BBC.

Într-unul dintre cele mai vechi morminte neolitice din Europa, la Newgrange (Irlanda), arheologii au găsit dovezi despre viața conducătorilor de acum cinci milenii și despre obiceiuri care astăzi sunt cu strășnicie interzise, dar atunci erau permise în rândul elitelor. Newgrange este cu câteva sute de ani mai vechi decât piramidele și a uimit prin dimensiunile uriașe pentru acea perioadă și prin cunoștințele astronomice ale celor care l-au ridicat.

Un ou fosil descoperit în Antarctica, cu o formă și o mărime ca a unei mingi de rugby, este ”opera” unei imense reptile marine contemporană tiranosaurului, potrivit unui studiu publicat miercuri în revista Nature, citează AFP.

Un cimitir din perioada medievală descoperit și analizat la Berlin a scos la iveală faptul că viața era complicată și extrem de periculoasă pentru cei care au trăit în zonă în secolele 11-13. Unele resturi umane au urme de violență extremă, alte analize au arătat că rahitismul și scorbutul erau boli cu care oamenii de atunci trebuiau să se lupte.

Un loc din sud-estul Turciei, la granița cu Siria, a uimit în ultimii 20 de ani prin descoperirile arheologice care schimbă modul în care privim oamenii care au trăit acum peste 10 milenii. În sit-ul din Anatolia au fost descoperiți stâlpi de piatra de zeci de tone greutate așezați în cercuri mari și sculptați. Și totul datează de acum 11.500 de ani, sanctuarul fiind, foarte posibil, construit de vânători-culegători. Cele mai noi analize pe computer arată că ”arhitecții” din neolitic au urmat reguli geometrice logice și au plănuit întregul proiect încă de la început.

Într-o peșteră din Bulgaria a fost găsit cel mai vechi dinte de Homo Sapiens, datând de acum 45.000 de ani, iar arheologii spun că este o dovadă că acești oameni au ajuns pe continent cu câteva mii de ani mai devreme decât s-a crezut. Grota Bacho Kiro a fost explorată încă din 1930, iar descoperirile analizate acum sunt din 2015. Până acum, cele mai vechi descoperiri ale unor rămășițe osoase de Homo Sapiens fuseseră descoperite în Peştera cu Oase, în România.

Pe un şantier din Timişoara arheologii au descoperit un mormânt colectiv, din vremea ciumei, în care erau aşezate şase schelete umane de adulţi şi unul de copil. Mormântul a fost găsit în apropierea centrului oraşului, unde urmează să se construiască un liceu. ”În acest moment, adunând datele, apreciem că mormântul poate să aparțină unor coloniști, chiar din regiunea Lorena. Suntem de părere că moartea lor a avut loc în contextul celei mai cumplite epidemii rămasă multă vreme în memoria colectivă: ciuma care a bântuit Timișoara între 1737-1740”, spune arheologul Andrei Stavilă de la Universitatea de Vest, citat de pagina de Facebook Arheologia Banatului.

Dacă un călător în timp s-ar putea întoarce în Sahara de acum 100 de milioane de ani NU ar găsi un loc arid, ci un loc cu totul diferit și plin de câteva dintre cele mai mari specii de animale care au trăit vreodată pe Terra, arată un studiu ce a analizat fosilele descoperite într-un sit de la granița dintre Maroc și Algeria. Printre fosilele catalogate se numără dinozauri uriași și printre cele mai mari creaturi acvatice care au existat.

Arheologii germani au descoperit un băț de 64 cm lungime care, după îndelungi analize, pare a fi de 300.000 de ani vechime și este posibil să fi fost folosit pe post de armă de vânătoare de către hominizii din paleolitic. Descoperirea este rară, fiindcă doar prin minune pot fi conservate artefacte atât de vechi din lemn. ”Este cu siguranță un băț. Însă a spune că este doar un simplu băț este ca și când ai spune că primul pas pe Lună făcut de Neil Armstrong este doar o urmă de noroi cu o amprentă”, spune Jordi Serangeli, arheolog la Universitatea Tubingen, citat de New York Times.

Mult timp Neanderthalienii au fost considerați mult mai puțin avansați decât oamenii moderni și, în secolul 19 un om de știință a propus să fie numiți ”Homo stupidus”. În ultimele două decenii au venit însă tot mai multe dovezi că oamenii care au trăit acum 50.000 de ani știau să facă o mulțime de lucruri. Recent, descoperirile făcute într-un sit din Franța adaugă noi dovezi pozitive despre acești oameni, totul pornind de la o bucată de sfoară făcută din trei fire bine răsucite ce datează de cel puțin 42 de milenii.

Arheologii au descoperit 83 de morminte din Egiptul Antic care au drept caracteristică faptul că rămăşiţele omeneşti nu erau puse în sarcofage ci în sicrie din lut, arată un comunicat al Ministerului egiptean pentru Antichităţi, potrivit Live Science.

Descoperirea este considerată "excepțională" de arheologi. Ceea ce ar putea fi mormântul lui Romulus, regele fondator al Romei, a fost prezentat pentru prima oară publicului vineri, la Roma, scrie AFP.

Sunetul produs pe baza reconstituirii căilor respiratorii ale unei mumii egiptene de acum 3.000 de ani se aude într-un scurt clip audio publicat de platforma online Science, transmite Mediafax.

Vulcanul Vezuviu din sudul Italiei a distrus mai multe orașe prin erupția sa de acum peste 1.900 de ani și căldura extremă degajată atunci a transformat creierul unui om în sticlă, arată o cercetare citată de Guardian și publicată în New England Journal of Medicine. Este prima oară când sunt găsite resturi de creier uman transformate în masă sticloasă, spun cercetătorii care au, însă, și contestatari.

O nouă specie de dinozaur de dimensiuni mici, cu aripi şi pene, a fost confirmată de o echipă de oameni de ştiinţă americani şi chinezi, pe baza descoperirii unor fosile în nord-estul Chinei, informează CNN.

Un grup de arheologi din Spania a descoperit că în urmă cu 5.000 de ani, cristalele erau un obiect fascinant pentru oameni, care le foloseau până și pentru fabricarea de arme.

Arheologii au descoperit ruinele unui palat de mari dimensiuni ce era utilizat cel mai probabil de elitele civilizaţiei maya în urmă cu peste 1.000 de ani în străvechiul oraş Kuluba, aflat în apropiere de actuala staţiune turistică Cancun din estul Mexicului, au anunţat joi reprezentanţii Institutului Naţional de Antropologie şi Istorie (INAH) din această ţară, citaţi de Reuters și Agerpres.