Când vezi un studiu care să anunțe descoperirea unei piramide cu o vechime de circa 27.000 de ani, sincer, îți cam pică falca. Mai ales dacă e unul publicat într-o revistă de știință cât de cât respectabilă (nu cea mai mare din lume, dar totuși respectabilă, căci are un factor de impact cam pe la jumătatea celui pe care îl are PlosONE), Archaeological Prospection, te gândești că „furcile caudine” prin care trebuie să treacă un studiu înainte de a fi publicat ar trebui să fie unele destul de riguroase.
Și ce spune studiul ăsta, mai exact? Spune că o serie de datări efectuate într-un sit indonezian, Gunung Padang pe numele lui, arată că un deal de acolo ar fi, în realitate, o piramidă construită în trei etape separate între ele de milenii bune. Cea mai veche structură, aflată undeva la vreo 30 de metri adâncime, ar fi fost construită acum circa 16.000 - 27.000 de ani. Ulterior, primii constructori ar fi abandonat toată treaba, pentru ca acum vreo 9.900 de ani niște oameni preistorici răi să îngroape de tot construcția cu o cantitate uriașă de pământ.
Motivele? Nu le vom afla niciodată. Probabil că ruina aia strica estetica locului. Nu are a face căci, acum circa 8.000 de ani, niște arhitecți de-ai locului au reluat munca la piramidă și i-au adăugat noi niveluri. Cumva, și aceștia au abandonat treaba din motive necunoscute. Ultimii constructori, acum vreo 4.000 – 3.100 de ani, ar fi venit și ar fi clădit niște structuri megalitice, vizibile și azi la suprafață.
Cum s-a ajuns la datările astea de-a dreptul incredibile? Prin datarea cu carbon 14 a solului. Mare atenție! A solului care ar conține urme biologice din vremurile respective. Unde s-au făcut datările? La unele dintre cele mai tari laboratoare din lume. Respectiv, la Laboratorul BETA Analytic din Florida, la Oxford și la Agenția Națională Indoneziană pentru Energie Nucleară, BATAN. Mă rog, cei de la laboratoarele respective doar datează ce le trimiți tu, nu e treaba lor să îți spună dacă bați câmpii. În fine.
Cine a întreprins cercetările astea care, așa cum înșiși autorii susțin, schimbă din temelii istoria și preistoria, ca să ne arate nouă ce abilități aveau niște oameni care nici măcar arcul nu îl inventaseră? Ei bine, numele liderului cercetătorilor, tartorul principal dacă îl putem numi așa, se numește Danny Hilman Natawidjaja. Omul lucrează la Centrul pentru Dezastre Naturale din Indonezia și este specialist în geotectonică. Mai exact, este specialist în studiul seismelor. Deci nicio treabă cu arheologia.
Problema este că informația prezentată de el și de colegii lui, toți indonezieni, a ajuns nu doar în publicațiile tabloide de peste tot, ci chiar într-o revistă de știință. Iar dacă s-a întâmplat asta, e musai să faci un pic de muncă de cercetare, că nu se poate să vină un pârlit de indonezian și să persifleze tunelurile noastre dacice. Avem și noi onoarea noastră de primi civilizatori ai lumii. Păi, nu?
Nebunia leagănului civilizației umane
Nici nu trebuie să te agiți foarte mult, căci informațiile despre situl în cauză, dar mai ales despre omul care conduce cercetările de acolo, încep să apară cu repeziciune. Primo, Dr. Natawidjaja este cunoscut și arhicunoscut la el în țară după ce, pe la finele anilor `90, a dezvoltat o veritabilă obsesie cu piramida în cauză și după ce a lăsat baltă studiile legate de seisme pentru a se dedica unei arheologii în care nu are nicio calificare.
Mai mult, omul a reușit să atingă o coardă extrem de sensibilă, cea a naționalismului local, crescând exponențial nivelul de testosteron al indivizilor de acolo, pare-se că invers proporțional cu numărul de neuroni. Cunoaștem! Printre cei prinși de mirajul ideii de a fi urmașii primei civilizații a omenirii se numără și președintele Indoneziei. Individ care nu doar că a alocat fonduri uriașe pentru cercetarea locului, ba a și trimis armata să ajute la săpături. Peste toate, omul a vizitat locul și l-a declarat oficial drept „leagăn al civilizației umane”. Ca să nu existe comentarii, da?
Ca și cum nu era de ajuns, odată cu primele anunțuri legate de situl respectiv, asta prin anii `90, așa cum spuneam, doi autori dubioși, Arysio Santos și Tephen Oppenheimer, au publicat fiecare câte o carte în care vorbeau despre Indonezia ca despre adevărata Atlantidă. Prin niște conexiuni de te iei cu mâinile de cap, Santos a dedus că Platon despre Indonezia a scris atunci când dialoga imaginar cu Timaeus și Critias. Oppenheimer a plusat cu potopul lui Noe, iar Indonezia a devenit astfel o rămășită a unui continent dispărut, pe care a înflorit o măreață civilizație preistorică. Perla coroanei ar fi fost, v-ați prins deja, uriașa piramidă de la Gunung Padang.
Și cum terenul era fertil, iar indonezienii cumpărau cărțile astea cu nemiluita, totul în timp ce curentul naționalist creștea mai ceva ca o cocă pusă la dospit, un autor local Fahmi Basya, a publicat în anul 2015 o altă carte de senzație, best-seller nu altceva, în care pomenea despre faimosul templu de la Borobudur ca fiind, în realitate, adevăratul templu al lui Solomon. Și nu doar că a făcut ăsta, dar a găsit el niște conexiuni în Coran care îi dovedesc fără tăgadă afirmațiile, omul fiind de religie islamică.
Ați început să prindeți ideea, sunt convins.
Ce este, în realitate, Gunung Padang?
La Gunung Padang există, este adevărat, un complex megalitic. Unul care a fost descoperit de europeni încă din secolul al XIX-lea. Mai exact, de către olandezi, căci Indonezia era parte a Indiilor de Est.
Ceva mai târziu, tot olandezii au făcut și o mică muncă de cercetare pe acolo, asta prin 1914. De abia prin 1980 s-au apucat și arheologii locali să sape acolo. Iar de prin anii `90 a apărut și Dr. Natawidjaja.
Ideea este că arheologii de meserie au confirmat existența structurilor megalitice de suprafață, unele pe care le-au datat la circa 2.000 – 2.800 de ani. Cât despre ceea ce se află dedesubt, așa numita piramidă, ei au afirmat că este vorba doar despre un fost con vulcanic.
Toate rezultatele lor s-au dus pe apa sâmbetei atunci când Dr. Natawidjaja s-a apucat de treabă. Iar când ai susținerea celui mai puternic om din stat, e cam greu să fii contrazis. De fapt, mai multe zeci de arheologi locali au semnat o petiție oficială în care deplângeau nu doar metodele de săpătură ale lui Natawidjaja, ci și concluziile sale.
Iar oamenii, pe bună dreptate, l-au numit pseudoarheolog. În plus, datările lui ar fi unele ultracontaminate căci, ghinion, asta se întâmplă când cauți rămășițe de materie organică printre rădăcini proaspete, și prin canale prin care a curs apa de mama focului. Măcar nu i-au ieșit datările din viitor, că și asta ar fi fost posibil. Dar plângerile lor nu au avut ecou decât în afară.
Iar din afara țării au venit alte studii care demolează pur și simplu elucubrațiile naționaliste ale echipei condusă de Natawidjaja și nu le văd mai departe de senzaționalismele ieftine ale unor autori ca Erich von Daniken, Zecharia Sitchin sau Juris Zarins.
Natawidjaja, că am uitat se subliniez asta de la început, nu este deloc la prima ispravă cu studiul recent publicat. Nu! Omul vine cu aceleași și aceleași tâmpenii odată la câțiva ani. E simplu să dați o căutare în limba română pe Google după termenii „cea mai veche piramidă a lumii” și veți vedea de când a fost preluată și la noi informația și, mai ales, de către cine.
Culmea, inclusiv o parte a presei indoneziene blamează ipotezele și metodele seismologului indonezian. Iar ca să pună capac, revista Nature a publicat inclusiv scrisoarea manifest a unui jurnalist de acolo, Dyna Rochmyaningsih, în care bietul om deplânge situația în care pseudoștiința a ajuns politică de stat în Indonezia. De la piramida Gunung Padang și până la tratamentele oncologice cu electricitate statică, unele premiate de Ministrul Sănătății de acolo, dar care nu au trecut niciodată prin teste clinice și nici nu au fost acceptate de comunitatea științifică internațională.
Revenind la „cea mai veche piramidă a lumii și la leagănul civilizației”, ne pare rău să vă dezumflăm, dar o să mai rămâneți o perioadă cu tunelurile dacice neaoșe pe post de primadonă civilizațională. Apropo, dacă tot au fost civilizația primordială, de ce nu mergeau și dacii ăia preistorici pe la suprafață, ca oamenii normali la cap?
0
15
