Zborul cu automobilul personal ar putea deveni realitate. Ar însemna o altă eră în transport, mai ales în cel urban supraaglomerat. Pentru început, deasupra capetelor noastre va fi destulă liniște, pentru că nu oricine își va permite o asemenea mașinărie. Câțiva excentrici, câțiva oameni de afaceri grăbiți și potenți financiar. Apoi vor apărea din ce în ce mai multe, pentru că principalii clienți ai constructurilor de mașini zburătoare vor fi companiile de taximetrie ridicate pe baza ride-sharing-ului. Cu timpul însă, ambuteiajul de pe șoselele urbelor s-ar putea muta deasupra noastră. Și, ca în filmele SF, vor exista adevărate magistrale pentru circulația aeriană.

Până în ultimul an de liceu, a fost mediocru. Într-o vară, a lucrat la un hotel pe litoral, unde căra bagaje. Până într-o zi, când a spus: ”Gata, nu e de mine, de azi nu mai muncesc!”. Așa începe povestea lui Denis Tudor, un român care acum este doctorand la Laussane, în Elveția. Este unul dintre oamenii care construiesc hyperloop, un ”tren al viitorului”, o capsulă care circulă cu viteza sunetului, pe o infrastructură mai eficientă decât în prezent. Pentru ideile sale, a fost premiat de celebrul Elon Musk, pe care îl consideră un ”tip cool, dar destul de rezervat”. La concursurile din țară, Denis nu a câștigat mai mult de locul trei, dar recunoașterea a venit, mai târziu, în Statele Unite. Recent, s-a calificat cu proiectul sau, Swisspod, în TOP 6 start-upuri din lume.

Ce probleme filosofice si etice ridică modificarea genetică a embrionilor umani în general și situația particulară creată de cercetătorul chinez He Jiankui prin anunțul nașterii primilor copii modificați genetic? Emilian Mihailov, director Executiv al Centrului de cercetare în etică aplicată, explică pentru HotNews.ro că studiul este neglijent din punct de vedere al eticii cercetării, indiferent că este vorba de editare genetică sau nu. Utilizând embrioni sănătoși care se pot dezvolta în copii, studiul nu a minimizat riscurile de a schimba neintenționat alte gene care pot avea efecte adverse începând cu perioada maturității.

Dincolo de longevitate, ceea ce îl diferențiază pe Frankland este claritatea minții sale. Acum scrie o lucrare despre modul în care a fost descoperită penicilina cu Fleming. ​"De multe ori oamenii mă întreabă cum de am trăit atât de mult și eu le zic:" Asta e doar noroc, nimic altceva ", spune medicul, potrivit CNN.

Comisia Europeana pregateste o directiva draconica care-i vizeaza atat pe fumatori, cat si companiile din industria tutunului. Situatia romanilor ofera un exemplu particular in privinta celei mai controversate dintre propunerile viitoarei directive, cea care se refera la fotografiile socante de pe pachetele de tigari. John Dalli, comisarul european pe Sanatate, analizeaza cazul Romaniei si lanseaza un mesaj dur la adresa industriei tutunului.

Celulele stem recoltate din sangele placentar pot trata, in prezent, diferite forme de boli maligne ale sangelui, cum ar fi leucemia. Este vorba de un tratament cu propriile celule ale pacientului. Celulele stem au intrat intr-un proces alert de cercetare si, peste cativa ani, alte boli ar putea fi tratate cu aceste celule. In 2006, s-a efectuat prima recoltare de sange placentar din Romania, iar luna trecuta, Cord Blood Center a deschis o banca de celule stem si in Bucuresti. Managerul companiei, medicul Sergiu Habago, a stat de vorba cu HotNews.ro despre importanta prelevarii sangelui placentar, la ce foloseste o astfel de prelevare si care sunt costurile unui astfel de serviciu.

Anul 2009 a fost declarat anul Darwin. Aniversam 200 de ani de la nasterea lui Charles Darwin si 150 de ani de la publicarea Originii speciilor, o carte care a schimbat lumea. Cine a fost Darwin? Si cum se organizeaza o aniversare stiintifica de acest nivel? Citeste raspunsurile date cititorilor HotScience de Mihnea Bostina, cercetator la Harvard School of Medicine.

In fata crizei, unele state suplimenteaza bugetul pentru cercetare, altele taie de peste tot. Ce consecinte poate avea acest lucru? Ce se va intampla in Romania? Asociatia Ad Astra incearca sa atraga atentia asupra unei foarte serioase probleme : se mai poate sustine cercetarea stiintifica in Romania in conditiile unei drastice reduceri de buget? Sau cine pleaca ultimul stinge lumina? Despre ce inseamna sa fii cercetator roman in vremuri de criza cititorii HotNews.ro discuta online cu Octavian Voiculescu (University College, London), unul dintre membrii Ad Astra.

• Intalnirea s-a incheiat
  
• Intrati in articol pentru a vedea raspunsurile invitatului
  

La sfarsitul anului trecut, toate partidele parlamentare semnau Pactul National pentru educatie, un document care semnala subfinantarea cronica a educatiei si cercetarii si necesitatea unor masuri dure pentru a reduce decalajul dintre Romania si celelalte state ale Uniunii Europene. Toate partidele se angajau ca, daca vor ajunge la guvernare, sa asigure un minim de 6% din PIB pentru educatie si 1% pentru cercetare.  Asociatia AdAstra atrage atentia Guvernului ca e pe cale sa faca o "greseala istorica".  Am discutat cu dr. Roxana Bojariu (INM) despre apelul AdAstra si situatia critica a cercetarii romanesti.

Iar la ora 15, va asteptam la intalnirea online cu acelasi subiect: Ce consecinte va avea reducerea bugetului cercetarii? Ce se intampla in alte tari europene in criza? Ce se mai poate face?

Punerea in functiune si apoi oprirea celui mai mare accelerator de particule din lume au facut ca in anul 2008, fizica particulelor sa devina subiect de prima pagina in toata lumea. Chiar si in Romania. Unde mai intai presa si apoi publicul au inceput sa afle ca exista domeniul numit « fizica particulelor ». Cum e sa fiI fizician si sa lucrezi la CERN? La cel mai puternic accelerator de particule construit pana acum? Cum e sa fii fizician roman la CERN? Cum e sa fii fizician roman in general, sa lucrezi intr-un domeniu de granita, sa fii pasionat de cercetare? Am stat de vorba despre toate acestea, cu dr. Calin Alexa, de la Institutul National de Fizica si Inginerie Nucleara "Horia Hulubei".

Descoperirea anului in fizica a fost prefatata de o campanie de presa fara precedent, a inceput cu o inaugurare despre care a auzit toata lumea, dupa care au inceput reparatiile: Large Hadron Collider, cel mai mare accelerator de particule construit pana acum, cel botezat de presa din toata lumea « masina Big-Bangului », a functionat, de fapt, 9 zile, in 2008. Cu toate acestea, fizicienii il trec in topul marilor realizari ale anului.  Am discutat despre cele mai importante descoperiri ale anului 2008 cu dr. Cristian Diaconu, specialist in fizica particulelor elementare, de la un alt mare accelerator de particule european, DESY, de la Hamburg.

Un studiu aparut la sfarsitul lunii trecute anunta descoperirea mecanismului care ar putea declansa imbatranirea. Este vorba despre o proteina cu dublu rol care, dupa o anumita varsta, nu isi mai poate indeplini toate functiile si declanseaza astfel procesul de imbatranire. Despre ce stim privind mecanismele care declanseaza imbatranirea, despre descoperire si ce ne-ar putea aduce viitorul am stat de vorba cu Mihnea Bostina, cercetator la Harvard Medical School.

Tratatul de la Kyoto, semnat in 1997, va expira in anul 2012. Locul sau va fi luat cu siguranta de catre un alt tratat global. Ce va contine insa acel tratat? Negocierile privind prevederile sale au inceput deja de mai multa vreme si sunt in plina desfasurare, la conferinta ONU de la Poznan. Despre obiectivele si dificultatile acestei conferinte am stat de vorba cu Roxana Bojariu, de la Administratia Nationala de Meteorologie.

Reactorul nuclear ITER este unul dintre cele mai costisitoare si ambitioase experimente stiintifice internationale. In interiorul sau vor fi reproduse fenomenele care au loc la suprafata Soarelui. De ce? Pentru ca in curand, rezervele de combustibili fosili (petrol, gaz, carbune) se vor epuiza, iar planeta va avea nevoie de alte resurse de energie. Daca experimentul va reusi, omenirea va avea la dispozitie o sursa de energie nepoluanta si inepuizabila. Si atunci, istoria isi va schimba cursul. La acest proiect lucreaza si un cercetator roman. Alexandru Boboc ne ofera o lectie de fizica science-fiction, dar povesteste si despre zilele studentiei sale din Romania.

Calin Alexa, de la Facultatatea de Fizica din Bucureşti, unul dintre cercetătorii care lucreaza la experimentul ATLAS situat în Large Hadron Collider, explica pentru HotNews.ro ce se va intampla astazi la CERN. Dr. Alexa explica ce este proiectul LHC Computing Grid (LCG), care ar putea revolutiona Internetul: "A fost lansat in anul 2002 si reprezinta punctul de cotitura in construirea unui sistem de calcul Grid pentru experimentele ALICE, ATLAS, CMS si LHCb de la acceleratorul LHC (Large Hadron Collider), CERN".

Traim astazi intr-o Romanie care copiaza pe rupte. Elevi, politicieni, afaceristi, functionari, toti copiaza pe rupte. O astfel de tara nu ofera multe sanse unui elev stralucitor, care in 1987 castiga doua premii la olimpiadele internationale de chimie. Altundeva, acest elev ar fi fost un model, dar in Romania care copiaza acest elev nu este nimic mai mult decat un «tocilar». Unde a ajuns dupa doua decenii elevul stralucit puteti afla din interviul Hotview. Tot aici veti citi despre vremuri trecute in care profesorii erau prietenii elevilor si despre vremurile viitoare in care bateriile vor functiona cu apa.

Margit Serban este una dintre acele persoane careia cu siguranta i se va ridica mai devreme sau mai tarziu, o statuie. Nu este nici politician, nici vedeta si nici macar inventator. Insa exista atat de multi oameni care traiesc astazi datorita eforturilor doamnei doctor Serban. Nu, nu veti citi doar povestea unui medic talentat. Ci veti face cunostinta cu un om al carui destin a fost frant de un eveniment tragic. Desi traieste cu un suflet spart in mii de bucati, Margit Serban traieste ca un invingator. Un interviu cu femeia care invinge moartea.