​Un proiect de ordonanță de urgență menit să reducă cheltuielile bugetare, proiect descris de premierul Marcel Ciolacu ca o „reformă a sistemului bugetar”, a reușit să producă în ultimele zile reacții vehemente din partea opiniei publice și a societății civile. De ce? Pentru că mulți îl văd ca pe un veritabil atentat la cultură și la patrimoniul național. Unul care ar putea duce fie la dispariția a sute de instituții culturale (muzee, teatre, biblioteci, case de cultură șamd.), fie la pierderea indentității juridice a acestora. Mai mult, ar putea pava calea unor abuzuri la adresa domeniilor amintite.

Emanuel PetacFoto: Adi Iacob/ HotNews.ro

Proiectul nici măcar nu este unul nou. A fost propus inițial în 2013, în timpul guvernului Ponta, la inițiativa ministrului dezvoltării de la acea perioadă, Liviu Dragnea. S-a renunțat la el, tot în urma presiunii opiniei publice și a specialiștilor în probleme de patrimoni. Inițiatorii legii au fost acuzați, printre altele, că servesc interesele baronilor locali și ale rechinilor imobiliari care, în urma transferului atribuțiilor Direcțiilor Județene de Cultură către Consiliile Județene, ar fi putut duce la distrugeri ale clădirilor și bunurilor de patrimoniu.

Despre efectele pe care le poate avea punerea în aplicare a unei astfel de „reforme” aflați mai multe în interviul realizat cu Emanuel Petac, președinte ale Asociației Numismatice din România și curator al colecției numismatice a Academiei Române.

Ce poți urmări în interviul video:

„Modul în care se pune problema în acest proiect de ordonanță de urgență sau hotărâre de Guvern sau ce va fi, pentru că încă nu știm cum cum vor sta lucrurile, aș zice că nu e unul dintre cele mai potrivite. Economia bugetară ar fi una minimă, aș zice că ar fi insignifiantă. Este o complicație administrativă care generează consecințe administrative, mai degrabă decât o economie semnificativă pentru bugetul statului român”.

„Proiectul de de ordonanță despre care vorbim tocmai de asta a stârnit indignarea opiniei publice. Pentru faptul că poate duce la închiderea a sute de instituții de de cultură, de muzee, de biblioteci, teatre șamd. Sau pot să-și piardă, dacă nu vor fi închise, să își piardă identitatea lor culturală și juridică, personalitatea juridică”.

„Una e să ai un muzeu, fie el de istorie, artă, etnografie, dar totuși unul specializat, cu un personal specializat, și alta e să ai cu o instituție mult mai mare, care să le comaseze pe toate, unde, inevitabil, interesele vor balansa mai mult sau mai puțin în favoarea unuia sau altuia în funcție de contextele locale. Asta, practic, nu va avantaja pe nimeni și va duce, de fapt, la pierderea identității de specialitate a fiecăreia dintre aceste entități”.

„Direcțiilor Județene de Cultură sunt instrumente în teritoriu ale Ministerului Culturii, prin urmare ale reprezentantului cultural al statului român. De asta și erau puse acolo și, cumva, asigurau un balans de putere, un echilibru de putere între autoritatea locală și autoritatea centrală. Acest echilibru ar dispărea în cazul în care această, ordonanță ar intra în vigoare”.

„Este o graniță foarte ușor de trecut, atunci când cineva care nu este controlat, așa cum ar fi Consiliile Județene, poate emite o expertiză și să declare că un lucru e de patrimoniu sau nu e de patrimoniu. În mod normal, astfel de decizii se luau de către experți din cadrul Comisiilor Județene de Cultură, ele ajungeau și la Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor, erau mai mulți ochi. Acum nu vom ști nimic. Expertul numit de CJ poate ceda presiunilor. Și astfel se ajunge la abuzuri privind patrimoniul”.

„Ceea ce se propune acum este finalul nedorit al unui trend pe care îl constatăm de câțiva ani. Pentru că de câțiva ani, în virtutea aceluiași argument al optimizării administrative bugetare, mai ales la nivel local, o multitudine de muzee de dimensiuni mici sau medii, unele dintre ele semnificative în peisajul științific și cultural local, și-au pierdut deja identitatea juridică ca urmare a politicii primarilor locali”.

„Ne aflăm într-un moment de răscruce și, în funcție de cum vom decide acum în privința acestui proiect de act normativ va face ca viitorul nostru să arate într-un fel sau în altul. Și, cel puțin din punctul meu de vedere, pot să vă spun că în ultimii ani nu ne apropiem de structurile și standardele academice, universitare, muzeologice europene. Ci ne îndepărtăm de ele”.

Citește și:

Pentru mai multe informații din lumea științei ne găsiți și pe noua noastră pagină de Facebook HotNews.ro Science. Suntem la doar un click distanță.