Mult timp Neanderthalienii au fost considerați mult mai puțin avansați decât oamenii moderni și, în secolul 19 un om de știință a propus să fie numiți ”Homo stupidus”. În ultimele două decenii au venit însă tot mai multe dovezi că oamenii care au trăit acum 50.000 de ani știau să facă o mulțime de lucruri. Recent, descoperirile făcute într-un sit din Franța adaugă noi dovezi pozitive despre acești oameni, totul pornind de la o bucată de sfoară făcută din trei fire bine răsucite ce datează de cel puțin 42 de milenii.
Sit-ul Abri de Maras din sud-estul Franței a găzduit Neanderthalieni în diverse perioade, de acum 90.000 de ani până acum 42.000 de ani. Cele mai noi descoperiri arată că cei care au trăit acolo aveau cunoștințe textile, mai exact puteau răsuci fibrele, ceea ce înseamnă că puteau face obiecte de îmbrăcăminte, funii, năvoade, plase sau chiar mici ambarcațiuni, se spune în lucrarea publicată în revista Nature. Evident că acum peste 40.000 de ani au făcut doar lucruri ceva mai simple, dar complexitatea meșteșugului a crescut cu timpul.
”Pentru a înțelege cum să folosești fibrele răsucite este nevoie de înțelegerea mai multor tehnologii complexe, dar și de cunoștințe matematice, cum ar fi perechile, seturile și numerele. Dacă adăugăm și alte dovezi recente, ideea cum că neanderthalienii ar fi fost inferiori din punct de vedere cognitiv nu se mai susține”, se mai scrie în descrierea lucrării”.
Fragmentul din trei fire de fibre răsucite are doar 6 mm lungime și 0,5 mm lățime, dar este important. ”Dacă este să ne luăm după stereotipuri, acești oameni nu ar fi trebuit să fi făcut mai nimic”, spune Bruce Hardy de la Kenyon College din Ohio.
Răsucirea este cheia acestei tehnologii, fiindcă firul, cu cât este răsucit mai mult, cu atât este mai rezistent și deci poate fi folosit la mai multe lucruri. Răsucirea îi conferă rezistență.
”Sit-ul arheologic este bogat în artefacte care s-au păstrat foarte bine, vetre de foc, unelte, oase (...) Am descoperit acolo multe unelte lăsate de neanderthalieni printre oase de ren. Într-una dintre unelte am găsit un micro-reziduu de fibre vegetale răsucite”, explică Marie-Hélène Moncel, arheolog la Paris și unul dintre autorii studiului. ”Este imposibil ca natura să fi făcut aceste fibre răsucite”, spune ea.
Micul fragment provenea, se pare, din partea internă a scoarței unui pin sau ienupăr și era realizat din mai multe fibre răsucite în sensul invers acelor de ceasornic pentru a face sfoară și apoi oamenii acelor vremuri ar fi făcut frânghii din ce în ce mai groase.
O parte complicată a cercetării a fost convingerea comunității științifice că acel fragment chiar era de acum 50.000 de ani, pentru că aproape niciodată astfel de materiale perisabile nu rezistă zeci de mii de ani. După analize minuțioase s-a ajuns la concluzia că fragmentul nu a fost contaminat .
Surse: The New York Times, CNN
5
3
