Într-o peșteră din Bulgaria a fost găsit cel mai vechi dinte de Homo Sapiens, datând de acum 45.000 de ani, iar arheologii spun că este o dovadă că acești oameni au ajuns pe continent cu câteva mii de ani mai devreme decât s-a crezut. Grota Bacho Kiro a fost explorată încă din 1930, iar descoperirile analizate acum sunt din 2015. Până acum, cele mai vechi descoperiri ale unor rămășițe osoase de Homo Sapiens fuseseră descoperite în Peştera cu Oase, în România.
A fost descoperit un molar, dar și fragmente de os, iar morfologia acestui molar și analiza ADN-ului mitocondrial din fragmentele prelevate din aceste vestigii bulgărești permit atribuirea lor lui Homo Sapiens. Una dintre cercetări a fost publicată în revista Nature.
Arheologii susțin că ocupanții acestei grote din Bulgaria sunt primii Homo Sapiens despre care avem cunoștință în Europa, datând dintr-o perioadă când se credea că pe continent locuiau doar Neanderthalieni.
Bacho Kiro este o peșteră situată la 5 km de orașul Dryanovo, în provincia Gabrovo din nordul țării.
Diversele rămășițe de oase umane găsite la Bacho Kiro sunt datate în perioada 44.000 - 41.000 î e n, iar alte artefacte sunt de acum 47.000 de ani (de exemplu pandantive din dinți de urs al cavernelor).
Arheologii spun că descoperirile arată că Neaderthalieni și Homo Sapiens au co-existat pentru o perioadă foarte lungă de 8.000 de ani, până când omul de Neanderthal a dispărut din Europa acum 39.000 de ani.
Cercetătorii spun că descoperirile ar dovedi că a existat un prim ”val” prin care Homo Sapiens au ajuns în Europa, venind din Asia de sud-vest, încă de acum 47.000 de ani. Al doilea val, care a ajuns să populeze și Europa de Vest, a venit acum 39.000 de ani.
Homo Sapiens era înalt și suplu, nu robust ca Neanderthalienii. Nu avea arcade proeminente, iar fruntea și craniul său erau mai înalte. Creierul lui Homo Sapiens avea un volum mai mic decât cel al Neanderthalienilor, dar era alcătuit într-un mod diferit.
Se pare că Homo sapiens a fost primul hominid înzestrat cu vorbire articulată. Fluența vorbirii sale i-a permis dezvoltarea sintaxei și a gândirii astracte, raționale și simbolice, care este trăsătura distinctivă a omului.
Surse: Reuters, Science Alert
5
5
