Unele din cele mai vechi forme de artă, enigmaticele figurine „Venus” sculptate acum 30.000 de ani, i-au intrigat și uimit pe oamenii de știință timp de aproape 200 de ani. Acum, un cercetător de la Anschutz Medical Center de la University of Colorado crede că are dovezi care elucidează misterul acestor curioase totemuri.

Venus din WillendorfFoto: Wikimedia

Reprezentările care pot fi ținute în palmă ale unor femei gravide sau obeze, care apar în mai toate cărțile de istorie, au fost mult timp văzute drept simboluri ale fertilității sau frumuseții. Dar, conform medicului Richard Johnson, autor principal al studiului publicat pe 1 decembrie în revista Obesity, cheia interpretării acestor statuete poate fi găsită în schimbarea climei și dietă.

„Unele din cele mai timpurii obiecte de artă din lume sunt aceste misterioase figurine ale unor femei supraponderale din vremea vânătorilor-culegători europeni din Era Glaciară, când nu te-ai fi așteptat să vezi în niciun caz obezitate”, spune Johnson, profesor la facultatea de medicină a Universității din Colorado, specializat în boli de rinichi și hipertensiune. ”Demonstrăm că aceste figurine sunt corelate cu perioade de stres nutrițional extrem”.

Primii oameni moderni au venit în Europa în timpul unei perioade calde, acum 48.000 de ani. Cunoscuți drept Aurignacieni, ei vânau reni, cai și mamuți cu sulițe cu vârf din os. Vara mâncau mure, pești, nuci și plante. Dar, atunci ca și acum, vremea nu rămânea neschimbată.

Când temperaturile au scăzut, păturile de gheață au avansat aducând dezastrul. În lunile cele mai reci, temperaturile coborau la 10-15 grade Celsius. Unele grupuri de vânători-culegători n-au supraviețuit, altele s-au mutat mai la sud, iar unele au căutat refugiu în păduri. Obiectivul principal era vânătoarea în exces.

În aceste perioade de disperare au apărut figurinele obeze. Aveau o lungime de la 6 la 15 cm și erau făcute din piatră, fildeș, corn sau ocazional din lut. Unele erau purtate ca amulete.

Johnson și coautorii, prof. John Fox, doctor în antropologie la University of Sharjah din Emiratele Arabe Unite, conf. dr. Miguel Lanaspa-Garcia de la facultatea de medicină de la Universitatea din Colorado, au măsurat rapoartele dimensiunilor statuetelor. Au descoperit că acelea găsite în apropierea ghețarilor erau mai obeze decât cele găsite mai departe. Ei cred că figurinele reprezentau tipuri corporale idealizate pentru acele condiții dificile de viață.

„Presupunem că transmiteau idealuri de dimensiuni corporale pentru femeile tinere, în special pentru cele care trăiau în apropierea ghețarilor”, spune Johnson, care pe lângă a fi medic are și o diplomă de antropolog. ”Am aflat că proporțiile mărimii corpului erau cele mai mari când ghețarii avansau, pe când obezitatea scădea când vremea se încălzea și ghețarii se retrăgeau”.

Conform cercetătorilor, obezitatea era o condiție dezirabilă. O femeie obeză în vremuri de penurie putea duce o sarcină mai bine decât una suferind de malnutriție. Așa că figurinele ar fi putut fi purtătoare ale unei dimensiuni spirituale – un fetiș sau o însușire magică de protecție pentru femeie pe parcursul sarcinii, nașterii și alăptării.

Multe din figurine păreau uzate, indicând că erau moșteniri de familie trecute de la mame la fiice pe parcurs de generații. Femeile ajunse la pubertate sau în primele faze ale sarcinii le-ar fi putut primi cu speranța atingerii masei corporale necesare pentru o naștere reușită.

„Grăsimea sporită ar fi asigurat o sursă de energie în timpul gestației până la înțărcarea copilului, ca și mult dorita protecție”, au scris autorii. Încurajarea obezității ar fi asigurat că grupul va avea o nouă generație în cele mai precare condiții climatice.

„Figurinele au apărut ca un instrument magic menit să stimuleze fertilitatea și supraviețuirea mamei și noilor născuți”, spune Johnson. „Estetica artei avea astfel o funcție semnificativă în evidențierea sănătății pentru supraviețuirea îm condiții climatice tot mai austere”.

Succesul echipei în obținerea de dovezi în sprijinul teoriei ei s-a bazat pe aplicarea de măsurători și studii medicale în date arheologice și modele comportamentale de antropologie.

„Aceste abordări interdisciplinare câștigă teren în științe și sunt foarte promițătoare”, a afirmat Johnson. „Echipa noastră are în obiectivele cercetărilor și alte subiecte din arta și migrația din perioada Erei Glaciare”. (Phys.org )