La Muzeul Național de Istorie a României s-a deschis o expoziție care combină expunerea de obiecte clasice, în vitrine, cu tehnologii noi de realitate virtuală și augmentată. La vernisajul expoziției care este deschisă până la final de an au fost făcute demonstrații cu două perechi de căști de realitate virtuală prin care puteau fi privite și mișcate vase vechi.
Expoziția se numește „Istorii din trecut. Călătorie virtuală în peisaje dispărute” și tema este reprezentată de două situri importante: necropola de incinerație din epoca bronzului de la Cîrna (jud, Dolj, în sud-vestul României) și cetatea bizantină de la Nufăru (jud. Tulcea, în sud-estul României), ambele situate în arealul Dunării de Jos, zonă geografică unde se păstrează (încă) peisaje arheologice cu totul aparte.
Vizitatorii pot explora virtual peșterile paleolitice, așezările din epoca fierului, vilele romane sau cetățile medievale.
”Această expoziție cu tematică arheologică este cea dintâi realizată de Muzeul Național de Istorie a Românie care reunește – într-o manieră deopotrivă atractivă și interactivă – modalități clasice de etalare expozițională a unor artefacte provenite din cercetări arheologice în conexiune cu cele mai noi tehnologii utilizate actualmente în muzeografie, anume realitatea virtuală (VR) și realitatea augmentată (AR)”, spun cei de la Muzeul Național de Istorie.
Pe parcursul proiectului european, mai multe tehnologii au fost utilizate pentru realizarea unei documentări complexe, interactive, care să abordeze atât peisajele arheologice (la nivel de sit și mediu înconjurător) cât și unele dintre cele mai reprezentative descoperiri arheologice din aceste două situri din arealul Dunării de Jos, anume Cîrna și Nufăru.
Astfel, pentru redarea în mediul VR (ochelari sau terminale mobile) a peisajelor arheologice s-au realizat, pentru fiecare sit reprezentativ, panorame aeriene 360, din dronă, care pot fi vizualizate prin intermediul unei platforme digitale online.
<
Pentru situl de la Nufăru (jud. Tulcea) s-au realizat și documentări fotogrammetrice detaliate ale peisajului și zonei cu săpături arheologice, fiind utilizate drone.
Pentru digitizarea tridimensională a celor mai importante artefacte din aceste situri a fost utilizat un sistem de scanare de mare rezoluție.
