Alcoolul, rol de socializare in Occident // Cercetatorii de la Oxford nu sunt niste oarecare disperati dupa burse si granturi, studiul poate fi prezumat ca fiind mult mai serios decat o majoritate de astfel de studii (de ex, fata de cele aplicate pe 29 de voluntari studenti pe 2 saptamani). Empiric, se observase demult ca intoxicarea cu alcool afecteaza negativ procesele cognitive ("nu conteaza ce spune, nu vezi ca e beat?") si sanatatea pe termen lung (ciroze, dementa, etc). Efectele sociale sunt si ele in parte negative (multe acte de violenta, unele soldate chiar cu pierderi de vieti), societatile moderne ale civilizatiei de tip european incercand sa convinga sau chiar sa constranga populatiile sa diminueze consumul de alcool (desi se pastreaza o mare libertate de consum, alcoolul fiind pentru unii un "liant social"). Dependenta pe care o da alcoolul (alaturi de tutun, droguri, zahar) si interesele financiare ale statelor face ca societatile moderne sunt relativ tolerante si au tendinta sa considere "alcoolistul" un pacient, un om in suferinta care trebuie ajutat medical de specialisti in "adictologie". Insumarea tuturor efectelor negative, in plan social si financiar (sisteme publice de sanatate), incepe sa depaseasca suma eventualelor avantaje ale consumului masiv de alcool (taxe pt buget si "supapa sociala" prin defulare ieftina a frustarilor personale). E motivul pentru care apar astfel de studii, pentru care unele tari "civilizate" (scandinave de ex) interzic comertul cu alcool in afara unor monopoluri controlate de stat, pentru care se duc campanii de informare, pentru care unele tari iau masuri prohibitive si punitive. De altfel, tinde sa fie interzis sau restrictionat orice consum care conduce la degradarea fiintei umane, la deteriorarea sanatatii si implicit la impovararea sistemelor publice de sanatate. Consumul de alcool, tutun si droguri a scazut constant in tarile occidentale in ultimii 50 de ani, mai nou a inceput campania impotriva dependentei de zahar si consumului excesiv de sare.