Un somn scurt în timpul zilei poate întârzia micșorarea creierului, care apare mai repede la persoanele cu boli neurodegenerative și îl menține sănătos pe măsură ce înaintăm în vârstă, arată un nou studiu citat de The Guardian.
Cercetătorii sugerează că un somn scurt în timpul zilei poate menține sănătatea creierului pe măsură ce îmbătrânește, după ce au descoperit că siesta pare să fie asociată cu un volum mai mare al celui mai important organ.
În timp ce cercetările anterioare au sugerat că somnul prelungit ar putea fi un simptom timpuriu al bolii Alzheimer, alte studii au arătat că un somn scurt poate îmbunătăți capacitatea de învățare a oamenilor.
Acum, cercetătorii spun că au găsit dovezi care sugerează că somnul poate ajuta la protejarea împotriva micșorării creierului, un proces care apare odată cu vârsta.
Acesta este accelerat la persoanele cu probleme cognitive și boli neurodegenerative, iar unele cercetări sugerează că acest lucru ar avea legătură cu problemele de somn.
„În concordanță cu aceste studii, am găsit o legătură între somnul în timpul zilei și un volum total mai mare al creierului, ceea ce ar putea sugera că somnul regulat oferă o anumită protecție împotriva neurodegenerării prin compensarea somnului de proastă calitate", notează cercetătorii.
Obiceiurile de somn, analizate
Potrivit studiului publicat în jurnalul Sleep Health, cercetătorii de la University College London și Universitatea Republicii din Uruguay au analizat datele studiul Biobank din Marea Britanie, care a adunat informații genetice, despre stilul de viață și sănătate ale 500.000 de persoane cu vârste cuprinse între 40 și 69 de ani.
Oamenii de știință au folosit date de la 35.080 de participanți la Biobank pentru a analiza dacă o combinație de variante genetice care au fost asociate anterior cu somnul în timpul zilei, poate fi în strânsă legătură cu volumul creierului, cogniția și de alte aspecte ale sănătății creierului.
Având în vedere că oamenii se nasc cu un bagaj genetic aleatoriu, abordarea permite cercetătorilor să observe efectul somnului asupra creierului, reducând impactul factorilor de stil de viață care pot influența obiceiurile de somn ale oamenilor și sănătatea creierului, cum ar fi fumatul sau activitatea fizică.
„Este ca un fel de studiu de control randomizat natural", a declarat Dr. Victoria Garfield, coautor al studiului de la University College London, adăugând că variantele genetice erau destul de comune.
„Ele sunt prezente la aproximativ cel puțin 1% din populație, ceea ce înseamnă, de fapt, destul de mulți oameni".
Într-adevăr, în timp ce la început a reieșit că participanții care au spus că nu au tras niciodată sau rareori un pui de somn în timpul zilei aveau un volum total al creierului mai mare, echipa de cercetători a descoperit relația inversă atunci când a fost luată în considerare predispoziția genetică la siestă, sugerând că descoperirea inițială ar fi putut fi cauzată de alți factori care au făcut mai greu de înțeles relația dintre somnul din timpul zilei și dimensiunea creierului.
În general, echipa a descoperit o asociere între predispoziția genetică la somnul obișnuit în timpul zilei și un volum mai mare al creierului echivalent cu 2,6 până la 6,5 ani mai puțin de îmbătrânire, deși nu a existat nicio relație cu performanțele cognitive, cum ar fi timpii de reacție.
Un somn scurt în timpul zilei ar fi benefic, susțin cercetătorii britanici
„S-ar putea ca un somn scurt în timpul zilei ... să ajute la păstrarea volumului creierului și acesta este un lucru pozitiv, potențial, (pentru) prevenirea demenței", a declarat Garfield, adăugând că cercetările anterioare au sugerat că o durată de până la 30 de minute ar putea fi benefică.
Garfield a menționat că există o multitudine de factori de risc care ar putea duce la demență, în timp ce multe alte elemente pot afecta, de asemenea, volumul creierului.
Mai mult, studiul se bazează doar pe date de la persoanele albe, iar durata exactă a somnului asociată cu beneficiile nu este clară. De asemenea, nu este clar dacă aceleași beneficii ale somnului ar fi observate și la persoanele fără predispoziție la somn în timpul zilei.
Profesoara Tara Spires-Jones, preşedinta Asociaţiei Britanice de Neuroştiinţe, lider de grup la Institutul de Cercetare a Demenţei din Marea Britanie şi director adjunct al Centrului pentru Descoperirea Ştiinţelor Creierului din cadrul Universităţii din Edinburgh, a salutat studiul, deşi a spus că acesta ar putea avea hibe, mai ales că obiceiurile de somn declarate de participanții la studiu ar putea fi inexacte.
„Acest studiu este important, deoarece se adaugă la datele care indică faptul că somnul este important pentru sănătatea creierului", a spus Spires-Jones.
