Anii de început ai secolului al XX-lea au venit la pachet cu o fervoare științifică fără precedent. Ca un exemplu, lumea descoperea, printre altele, genetica. Și poate ați rămâne surprinși, dar cea mai avansată școală de genetică în acei ani de început era cea rusă. Mai mult, în est, Darwin și teoria evoluției prinseseră teribil. Nu întâmplător, primul muzeu din lume dedicat lui Charles Darwin a fost inaugurat la Moscova, în 1907.

Istori Bizare: Rușii și barajul din PacificFoto: Generat cu Adobe Firefly (Edited)

Apoi a venit comunismul. Pe de o parte, știința era încurajată și finanțată cum nu fusese niciodată în Rusia. Pe de altă parte, mulți dintre cercetătorii de top ai URSS-ului sfârșeau fie în fața plutonului, fie prin lagărele din Siberia, în urma unor denunțuri sau vini închipuite, ca urmare a paranoiei de la vârf.

Însă o nouă elită științifică era menită să îi ia locul celei vechi. În toate domeniile. Cu unii cercetători chiar de top, alții mai puțin. Ba apăreau și proiectele mamut. Unele cu adevărat benefice, altele mai puțin. Una peste alta, planurile faraonice erau extrem de apreciate. Iar comuniștii, cum bine știți, primau în așa ceva. Lupta epică a omului cu natura și cu toate vicisitudinile, vă mai amintiți? Și nu e vorba doar de genetică. Ideea de a putea schimba lumea. Să o faci mai bună. Ceea ce, în teorie, nu suna rău deloc.

Pe un astfel de fond, au apărut tot felul de idei crețe. Iar despre una dintre ele vom vorbi și noi azi. Undeva în 1957, un cercetător rus, Petr Mihailovici Borisov pe numele său, venea cu o ciorbă reîncălzită și propunea, nici mai mult, nici mai puțin, decât transformarea zonei artice, a Siberiei, a nordului Canadei, Alaskăi șamd, în adevăratul grânar al planetei. Mai mult, topirea calotei glaciare de la Polul Nord ar fi dus la deschiderea pasajului nordic cu implicații economice uriașe. Cum spuneam, în teorie, suna excelent.

Ascultă pe Spotify:

Omul a scris o serie de articole de știință, ba chiar și o carte, în care își expunea viziunea. Cel mai mare baraj construit vreodată! Dar despre povestea acestui proiect, disputele și motivul pentru care nu a mai fost construit, vă invităm să aflați dintr-un nou episod din sezonul 2 al podcasturilor Istorii Bizare.

Story: Adrian Nicolae | Sound design: Adi Iacob

Muzica: SFX: Epidemic Sound | Imagine generată cu Adobe Firefly