Dacă mai întârzia puțin căderea comunismului, rămâneam fără operații matematice, că Nicolae Ceaușescu se pregătea să le scoată în afara legii. Da, da, pentru că deveniseră inutile: adunarea se făcea pe convocator, scăderea la graniță, împărțirea la rație, înmulțirea prin decret, extragerea rădăcinii pe câmp și ridicarea la putere prin pile.
Scriu asta și mă-ntreb câți dintre tinerii născuți după 1989, dar care consideră că era mai bine înainte, or fi știind ce-i ăla convocator. Sau rație. Sau despre ce decret e vorba. Invitat (săru-mâna!) să vorbesc despre știință, pe cât posibil într-un mod neconvențional, nu puteam să încep decât cu cel care a fost până nu foarte demult Megastarul României, cunoscut și recunoscut pe întreaga planetă, cu fani peste tot în lume. Chiar și înainte de Decembrie 1989, când nu prea aveau ocazia să-l vadă.
Cum s-a întâmplat, de pildă, la Congresul mondial de cibernetică și sisteme de la Roma, nu mai știu anul, că mi-am rătăcit notițele, în orice caz chairman era Umberto Eco, care, în deschiderea lucrărilor, a prezentat președinții secțiunilor și la Lingvistică matematică trebuia să fie, ca de obicei, Solomon Marcus, „care, din păcate, nu poate participa din motive medicale: e bolnav de pașaport”.
S-a râs, desigur. Dar nu era de râs. E drept însă că profesorul și-a scos pârleala după 1989. Nu l-am monitorizat chiar foarte atent, dar cred că n-a ajuns în Groenlanda și nici în Insulele Falkland/Malvine, că era agitația aia cu „Don’t cry for me, Argentina!”. Dar, oricât de mult a umblat prin lume – era pasionat în primul rând de Finlanda și de sistemul educațional de acolo – încă și mai mult a bântuit prin România, prin școli și licee, ducând un mesaj absolut uluitor: Nu ne credeți pe cuvânt pe noi, profesorii! Verificați ce spunem!” Uau!
De verificări avusese și el parte – dar de cu totul alt fel. Mai întâi i se respinsese dreptul de a-și da doctoratul, din motive de dosarul părinților, iar când fusese acceptat în sfârșit, îndrumătorul lui, academicianul Miron Nicolescu, a trebuit să dea cu subsemnatul că autorii pomeniți în lucrare, alde Cauchy, Reimann și Gauss, „nu au avut atitudini ostile la adresa comunismului”. Că așa erau vremurile, când era mai bine ca acum.
Legenda spune că un fost student al lui Solomon Marcus l-ar fi provocat la un moment dat: „Sunteți pasionat de atâtea lucruri încât îndrăznesc să vă-ntreb: Credeți în Dumnezeu?” La care profesorul, care se apropia de 90 de ani, a răspuns: „N-am ajuns încă acolo. Deocamdată lucrez la întrebarea: Ce este Dumnezeu?”
Între multe altele, de la Megastarul României am aflat cum se face ceaiul. Știți cum face ceaiul un om obișnuit? Normal, doar suntem oameni obișnuiți și om fi făcut și noi un ceai la viața noastră: Ia un ibric din dulap, îl umple cu apă, îl pune pe foc. Ia o cană din dulap, eventual și o farfurioară, ia din dulap zahărul și o linguriță, pune cât zahăr vrea, ia din dulap sita, o pune pe cană, ia din dulap ceaiul, pune un pic în sită, când a fiert apa o toarnă peste ceai, îl lasă să se răcească, dă sita la o parte, amestecă zahărul, taie o felie de lămâie, o pune în ceașcă, bea.
Dar cum face ceaiul un matematician? Ia un ibric din dulap, îl umple cu apă, îl pune pe foc. Ia o cană din dulap, eventual și o farfurioară, ia din dulap zahărul și o linguriță, pune cât zahăr vrea, ia din dulap sita, o pune pe cană, ia din dulap ceaiul, pune un pic în sită, când a fiert apa o toarnă peste ceai, îl lasă să se răcească, dă sita la o parte, amestecă zahărul, taie o felie de lămâie, o pune în ceașcă, bea.
Cu puțină atenție și dacă n-ați migrat deja la un articol despre zburatul în Schengen, ați băgat de seamă că e fix la fel. Da, dar cum face omul obișnuit un al doilea ceai, dacă are chef? Aruncă felia de lămâie și ce-a rămas din ceai, clătește cana și sita, umple din nou ibricul și-l pune pe foc, pune zahăr, pune altă felie de lămâie, pune alt ceai, toarnă apa fierbinte, lasă să se răcească, dă sita la o parte, amestecă zahărul, bea.
Și cum face matematicianul un al doilea ceai? Golește ibricul, îl șterge și-l pune în dulap. Clătește cana, o șterge și-o pune în dulap. Închide borcanul sau pachetul de zahăr și-l pune în dulap. Clătește lingurița, o șterge și-o pune în dulap. Pune lămâia de unde a luat-o. Clătește sita, o șterge, o pune în dulap - și astfel reduce totul la o problemă cunoscută!
Pare doar o poantă, dar e treabă serioasă. Ok, vă aud: După plecarea la ceruri a profesorului Solomon Marcus, cine e actualul Megastar al României, cunoscut și recunoscut pe întreaga planetă, cu fani peste tot în lume?
Păi... păi... păi...
1
11
