China a reuşit joi aselenizarea, inedită, a unui robot pe faţa nevăzută a Lunii, o premieră mondială care întăreşte ambiţiile spaţiale ale Beijingului. Modulul de explorare Chang'e-4, care a părăsit Terra pe 8 decembrie, a aselenizat fără probleme la ora 10:26 ora Beijingului (ora 2:26 GMT), a informat agenţia China Nouă, citată de Le Point și Rador.
El a trimis o fotografie a suprafeţei lunare către satelitul Queqiao, care orbitează în jurul Lunii, a precizat televiziunea publică CCTV. Spre deosebire de faţa Lunii cea mai apropiată de Terra, care este tot timpul orientată spre planeta noastră, nicio sondă sau alt modul de explorare nu a ajuns vreodată până acum pe solul de pe cealaltă parte a Lunii.
O operaţiune tehnologică complexă
Faţa nevăzută este muntoasă şi accidentată, presărată de cratere, în timp ce faţa vizibilă oferă numeroase suprafeţe plane pentru aselenizare. China se pregătea de mai mulţi ani pentru această operaţiune deosebit de dificilă din punct de vedere tehnologic. O provocare majoră constă în reuşita comunicării cu robotul lunar: faţa nevăzută fiind tot timpul orientată în sens opus Pământului, nu există o "linie de ţintă" directă pentru a transmite semnale, nu se poate decât instala un releu.
China a lansat deci în mai un satelit botezat Queqiao (Podul coţofenei), poziţionat pe orbita lunară în aşa fel încât să transmită comenzile şi datele schimbate între Pământ şi modul. În timpul nopţii lunare - care durează 14 zile terestre -, temperaturile scad la -173 de grade. În timpul zilei - echivalentă tot cu 14 zile terestre -, ele pot atinge 127 de grade.
Şi, pentru a maximiza dificultatea, Chang'e-4 a fost trimis în direcţia unei regiuni de la polul sud al Lunii, bazinul Aitken, al cărui teren este deosebit de complex şi abrupt. Robotul trebuie să facă studii privind frecvenţele radio joase, resursele de minerale şi cultivarea de roşii şi alte plante.
Un "Palat celest" pentru a înlocui ISS?
E a doua oară când China trimite un robot să exploreze suprafaţa lunară după micul robot motorizat Yutu ("Iepurele de jad") în 2013, care a rămas activ timp de 31 de luni. Beijingul prevede deja să lanseze anul viitor un Chang'e-5 pentru a colecta eşantioane şi a le trimite pe Pământ.
China investeşte miliarde în programul său spaţial, condus de armată. Ea pune sateliţi pe orbită pentru sine (observarea Pământului, telecomunicaţii, sistem de geolocalizare Beidu) sau pentru alte ţări. Ea speră de asemenea să trimită un robot pe Marte şi oameni pe Lună.
Beijingul a dezvăluit în noiembrie o replică a primei mari staţii spaţiale ("Palatul celest"), care ar trebui să fie operaţională în jur de 2022 şi să succeadă ISS, Staţia Spaţială Internaţională. ISS reprezintă o asociere a Statelor Unite, Rusiei, Europei, Japoniei şi Canadei, dar retragerea ei este programată pentru 2024.
