Noua navă cosmică Starship a companiei SpaceX, în prezent în dezvoltare la baza de testare Boca Chica din Texas a firmei, este destinată să trimită oameni pe suprafața planetei Marte. Dar Elon Musk crede că aceeași navă poate efectua o cursă dus-întors până la cel mai apropiat vecin al Terrei. „Așa cred”, a scris el pe Twitter, răspunzând unei înrebări de la utilizatorul „Everyday Astronaut”.
„Sigur că merită să dăm cea mai bună lovitură! Ar fi grozav să avem un program comercial competitiv pentru a construi o bază pe Lună, program care să fie orientat spre rezultate (nu „cost-plus” - plătit cu un anumit procentaj fix peste costuri), adică să fie plătite numai transporturile reușite”. Întrebarea venise ca urmare a declarației lui Mike Pence (vicepreședintele SUA) că Statele Unite vor trimite oameni pe Lună peste cinci ani. Joi, la a cincea întâlnire a National Space Council de la US Space and Rocket Center din Huntsville, Alabama, Pence afirmase că „America va uimi din nou lumea cu înălțimile pe care le-am atins, cu minunile pe care le facem și vom conduce din nou lumea în explorarea umană a spațiului cosmic”.
„Ar fi atât de însuflețitor pentru omenire să vadă omeni revenind pe Lună!” a scris Musk. Ultima oară când oamenii au pus piciorul pe Lună a fost în 1972. O întoarcere este un scop major pentru președintele Donald Trump, care a semnat o Directivă în decembrie 2017 care îndeamnă la călătorii pe Lună și în final pe Marte. Space Launch System (SLS) al NASA, demarat în 2010 ca un proiect destinat atât revenirii pe Lună, cât și unor misiuni mai ambițioase cum este Marte, a cunoscut întârzieri, dar acum are programată o primă lansare în iunie 2020. Configurația inițială „Block 1” are o înălțime de 98 de metri și cântărește 2.600 tone, urmând să ducă o sarcină de 26 t dincolo de Lună. Configurația planificată „Block 2” va trimite 46 t în spațiul îndepărtat cu o propulsie de 5.400 t.
Similară cu SLS, Starship a lui SpaceX este destinată să acopere o multitudine de misiuni. Versiunea inițială BFR, prezentată în septembrie 2017, avea 106 m înălțime și cântărea 4.400 t. Tot cu o propulsie de 5.400 t, poate duce o sarcină comercială de 100 t pe o orbită joasă a Pământului. După aceea, Musk s-a orientat spre o versiune din oțel inoxidabil inspirată parcă de benzile desenate cu Tintin.
Compania a construit în Texas o versiune „săltăreață” în miniatură, care poate zbura oricât de curând, înaintea unui prototip orbital programat pentru 2020. După aceea, planul este de a-l trimite pe miliardarul japonez Yusaku Maezawa și o echipă de șase până la opt artiști într-o călătorie în jurul Lunii în 2023. Primele zboruri spre Marte vor putea avea loc cel mai curând în 2024.
Contractele cost-plus, pe care Musk le-a respins pe Twitter, au primit critici de la susținătorii industriei private de zboruri spațiale. Rick Tumlinson, fondatorul firmei de capital de risc SpaceFund, a luat în derâdere practica într-un interviu pentru Inverse întrucât permite contractanților cu guvernul să obțină profituri mai mari: „Dacă guvernul vrea să-i fac o lanternă, am să cer 10% peste cât mă va costa să o fac. De ce să o vând cu 10 dolari și să păstrez unul, când pot să vând cu un milion și să păstrez 100.000?”.
Declarația lui Pence de revenire pe Lună a fost întâmpinată cu asigurări de Jim Bridenstine, administratorul NASA, care a spus că echipa va face tot ce este necesar să atingă obiectivul. Experții sunt ceva mai sceptici că întârziatul SLS poate îndeplini sarcina. „Voi fi uluit dacă se va întâmpla”, a spus (pentru Time) Jonathan McDowell de la Harvard-Smithsonian Center for Astrophysics din Cambridge, Massachusetts. El a citat conflictele politice interne pentru buget de la NASA ca blocaje potențiale, dar și fără aceste dispute ar fi un termen prea strâns.
Desigur, viitoarea misiune care va vizita Luna va putea fi nici NASA, nici SpaceX. La un eveniment Morgan Stanley de la New York City din decembrie 2018, 10 din cei 12 reprezentanți ai industriei spațiale au prezis că următoarea țară care va vizita Luna va fi China. (Inverse – inverse.com)
4
7
