Roverul Curiosity al NASA a transmis date puternic surprinzătoare de pe Marte în acest an, unele privind niveluri de metan mai ridicate decât așteptările și care sunt foarte greu de explicat. Pe măsură ce întrebările despre metan continuă să plutească, oamenii de știință care studiază comportamentul gazelor de pe Marte au remarcat că oxigenul de pe Planeta Roșie evoluează mult diferit decât cel de pe Pământ. Observațiile provin din craterul Gale, „căminul” lui Curiosity de când a amartizat acolo în 2012.

CuriosityFoto: mars.nasa.gov

Curiosity „respiră” aerul de pe Marte și-l analizează ca să determine nivelurile diferitelor gaze care-l compun. Pe Pământ, nivelurile de bază ale anumitor gaze cresc și scad cu anotimpurile, iar așa pare să fie și pe Marte – până la un punct. Aer pe Marte înseamnă în în proporție de 95% dioxid de carbon. Restul de 5% este un mix de azot, argon, oxigen și monoxid de carbon. Urmărind nivelurile acestora pe parcursul unui an marțian, oamenii de știință au constatat anomalii privind oxigenul în comparație cu celelalte gaze.

NASA explică: „În acest mediu, oamenii de știință au aflat că azotul și argonul au o evoluție sezonală predictibilă, crescând și scăzând în concentrație în craterul Gale pe parcursul anului în funcție de nivelul dioxidului de carbon. Se așteptau ca și oxigenul să urmeze același șablon. Dar n-a fost așa. Cantitatea de oxigen din aer a crescut primăvara și vara cu până la 30%, iar apoi a scăzut înapoi toamna la nivelul prezis”.

Faptul că nivelul de oxigen variază atât de mult este semnificativ întrucât indică procese încă nedepistate la nivelul suprafeței planetei. Pentru ca nivelul de oxigen să cunoască o creștere atât de importantă, urmată de o scădere similară, ceva trebuie să-l creeze și apoi altceva să-l consume.

Melissa Trainer de la NASA Goddard Space Flight Center spune: „Ne străduim să explicăm asta. Faptul că comportamentul oxigenului nu este perfect repetabil în fiecare anotimp ne face să credem că nu este o problemă legată de dinamica atmosferei. Trebuie să fie o sursă și o evacuare chimică și nu ne putem încă da seama”.

Înainte de a începe a visa la o rasă subterană de monștri marțieni, este important să știți că nu este un semnal de existență a vieții pe Marte. Există procese naturale care generează oxigen în absența vieții și din moment ce nu avem încă o dovadă a vieții pe Marte, dar nici nu o putem exclude ca posibilitate, oamenii de știință urmăresc toate opțiunile posibile. (bgr.com)